Curtea Constituţională din Germania elimină pragul electoral pentru euroalegeri. Decizia ajută partidele extremiste să câştige locuri în PE

De Anne-Marie Blajan | 26.2.2014 .

Curtea Constituţională din Germania a hotărât miercuri eliminarea pragului de 3% pentru partidele politice, necesar intrării lor în Parlamentul European. Decizia favorizează partidele extremiste.

Euroscepticii din partidul Alternativa pentru Germania (AfD) au obţinut 4% în alegerile legislativedin toamna anului trecut şi au ratat la limită intrarea în Bundestag, aşa că această decizie nu îi priveşte direct. Cu atât mai mult cu cât sondajele îi plasează acum la 7% în preferinţele electoratului.

Această hotărâre a Curţii a fost precedată de o alta, similară, din 2011, când pragul anterior de 5% a fost considerat neconstituţional. Judecătorii au argumentat că acesta punea obstacole dreptului la oportunităţi egale al partidelor politice. Aceeaşi motivare a aplicat-o şi miercuri.

Bundestagul a adoptat anul trecut o lege prin care stabilea pragul electoral la 3%, însă partidele mai mici, inclusiv formaţiunile extremiste NPD, acuzat adesea că promovează o ideologie neo-nazistă, şi Partidul Piraţilor au atacat legea la curtea constituţională.

Partidele tradiţionale germane au încercat, în constituţia de după război, să ţină în afara parlamentului partidele extremiste şi să evite fragmentarea legislativului.

Decizia Curţii Constituţionale a fost luată cu cinci voturi pentru eliminarea pragului electoral şi trei împotrivă, argumentul fiind că nu este nevoie de prag electoral pentru a păstra capacitatea de funcţionare a Parlamentului European.

Politicieni din CDU, partidul cancelarului Angela Merkel, au criticat deja decizia Curţii, o decizie despre care ei consideră că va slăbi poziţia Germaniei în Europa.

Care este situaţia în alte state UE

Fiecare stat membru al UE are propriile reguli de organizare a alegerilor europene, aşa că decizia Curţii din Karlsruhe nu va avea niciun efect în altă ţară decât în Germania. Statele pot să hotărască ce prag electoral impune, cu condiţia să fie de maximum 5%. 14 dintre cele 28 de ţări membre au un prag electoral, iar altele – cum este cazul şi în Marea Britanie – nu au. Italia şi Austria au un prag de 4%, în timp ce în Polonia, Franţa, dar şi România pragul este de 5%.

Extremiştii au de câştigat

Partidul de extremă dreapta Partidul Naţional Democratic (NPD), cu o puternică retorică anti-imigraţie, obţine în jur de 1-2% din voturile electoratului. Analiştii se aşteaptă ca acum să obţină unul sau două locuri în Parlamentul European. În trecut, reprezentanţii acestui partid au spus că intrarea în PE îi va ajuta să intre în alianţe cu alte partide de extremă dreapta din Europa.

Germania va avea 96 de mandate în noul Parlament European, iar grupul eurodeputaţilor germani va fi, în mod cert, mult mai divers şi va include şi politicieni extremişti.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »