Curtea de Justiție a Uniunii Europene: Și timbrul de mediu este neconform cu legislația UE. Statul trebuie să returneze 1,45 miliarde de euro

De Razvan Diaconu | 12.6.2016 .

Statul este obligat să restituie cel puțin 1,45 miliarde de euro pentru timbrul de mediu încasat nelegal, potrivit unei decizii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Aceasta este urmarea deciziei prin care CJUE a declarat timbrul de mediu, a patra formă pe care a luat-o taxa de primă înmatriculare a autovehiculelor de mâna a doua aduse din străinătate, neconform cu legsilația Uniunii.

Prin hotărârea respectivă, pronunțată joi, 9 iunie, CJUE a reamintit cum trebuie interpretat articolul 110 din TFUE:

Art. 110 din TFUE (Tratatul de Funcționare a UE) “nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru și autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în același stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă”, a spus din nou CJUE.

Dar, precizează a doua parte a deciziei, “se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii”.

Articolul are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență și vizează eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii față de produse care provin din alte state membre, amintește Curtea.

În acest sens, articolul 110 primul paragraf TFUE interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare.

(DESCĂRCAȚI AICI DECIZIA CJUE)

Câte taxe de înmatriculare a anulat până acum CJUE

România a introdus în 2008, în timpul Guvernului Călin Popescu Tăriceanu, prima taxă ce avea ca scop limitarea importurilor de autoturisme second-hand, cu explicația că țara se transformă într-un cimitir al vechiturilor poluante ale Vestului.

De atunci, toate formulele au fost declarate neconforme cu legislația europeană, iar statul a este obligat să returneze toate sumele încasate sub diversele denumiri.

  • Taxa specială (introdusă în 2006, prin modificarea Codului fiscal)
  • Taxa pe poluare (introdusă prin OUG nr. 50/2008)
  • Taxa pentru emisiile poluante (Legea nr. 9/2012)
  • Timbrul de mediu (OUG nr. 9/2013)

Efectele deciziei – creștere a deficitului cu 0.9% (calculat pentru 2015)

Taxa pe mediu este a patra formulă necompatibilă cu legislația comunitară și statul va fi obligat să returneze plătitorilor acestor taxe de mediu, sumele colectate plus dobânda.

Decizia CJUE conține o referire la costurile acestei operațiuni, așa cum au fost ele estimate de Minsiterul Finanțelor:

“În cauza principală, în ceea ce privește repercusiunile economice care pot decurge dintr‑o incompatibilitate cu articolul 110 TFUE a regimului de taxare instituit prin OUG nr. 9/2013, guvernul român a prezentat o estimare potrivit căreia restituirea cu dobândă a sumelor percepute cu titlu de taxe pentru înmatricularea vehiculelor s‑ar ridica la 6.504.429.857,47 RON (aproximativ 1.448.341 039 de euro). Restituirea unor asemenea sume ar avea drept consecință o creștere cu 0,9 % a deficitului bugetar al statului român prevăzut pentru anul 2015, care ar trece de la 1,83 % la 2,7 % din PIB‑ul acestui stat”, se menționează în ultima parte a deciziei.

Curtea atrage însă atenția că nu este foarte clar dacă suma respectivă reprezintă doar taxa de timbru sau se referă la toate sumele percepute pentru cele patru formule ale taxei auto: “Este necesar să se constate că observațiile guvernului român sunt ambigue cu privire la aspectul dacă această estimare se raportează numai la restituirea sumelor percepute cu titlu de timbru de mediu prevăzut de OUG nr. 9/2013 sau a celor colectate de statul român pentru ansamblul taxelor de înmatriculare, mai precis și taxa specială, taxa pe poluare și taxa pentru emisiile poluante”.

Anul trecut, Ministerului Finanțelor prezenta următoarea situație a încasărilor:

  • 2.776.941.066 lei – taxa pe poluare pentru autovehicule
  • 703.753.390 lei – taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule
  • 1.487.908.164 lei – timbrul de mediu, în perioada martie 2013 – martie 2015

Curtea obligă statul să returneze sumele, dar plătitorii acestor impozite sunt obligați să facă mai întâi o cerere la ANAF, atrage atenția avocatul Adrian Cuculis. Abia după respingerea solicitării se poate înregistra acțiunea în instanță.

Sumele trebuie actualizate cu dobânzi calculate până la data plăţii integrale, precum şi cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Parte din aceste taxa pe poluare și taxa pentru emisiile poluante au fost returnate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »