Curtea Europeană de Justiţie: Modul de rambursare a taxei auto contravine dreptului UE

De Victor Bratu | 16.10.2014 .

Sistemul de rambursare a taxei auto din 2008, prevăzut în OUG nr. 9/2013 care instituie timbrul de mediu, contravine dreptului UE, a hotărât miercuri Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Decizia CJUE a fost luată în contextul unei întrebări preliminare adresate curţii de Tribunalul Sibiu.

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Ilie Nicula, pe de o parte, şi Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Sibiu şi Administraţia Fondului pentru Mediu, pe de altă parte, cu privire la refuzul acestora din urmă de a admite cererea acestuia de restituire a taxei auto reglementate prin OUG nr. 50/2008, ordonanţă anulată ulterior întrucât era şi aceasta contrară dreptului UE, potrivit unei alte decizii a CJUE.

Dosarul Nicula

În cursul anului 2009, Ilie Nicula, cetăţean român cu reşedinţa în România, a achiziţionat un autovehicul de ocazie care a fost înmatriculat pentru prima dată în Germania. Pentru înmatricularea acestui autovehicul în România, Nicula a plătit, în temeiul articolului 4 din OUG nr. 50/2008, suma de 5.153 de lei cu titlu de taxă pe poluare.

În 3 mai 2012, Tribunalul Sibiu a admis acţiunea introdusă de Nicula împotriva Administraţiei Fondului pentru Mediu, beneficiara taxei pe poluare, şi a dispus rambursarea taxei respective, pentru motivul că ea a fost instituită cu încălcarea articolului 110 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE).

Instanţa a respins însă acţiunea faţă de Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Sibiu, colectoarea taxei. În urma recursului formulat împotriva acestei sentinţe în faţa Curţii de Apel Alba Iulia, aceasta a casat, la 25 ianuarie 2013, această sentinţă şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe, indicând, în vederea noii proceduri de judecată, că, în litigiile de acest tip, calitate procesuală pasivă în cadrul acţiunii în restituirea taxei percepute cu încălcarea dreptului Uniunii nu are numai beneficiarul taxei, ci şi colectorul acesteia.

OUG nr. 9/2013, prin care s-a instituit o nouă taxă auto – timbrul de mediu, a intrat în vigoare la 15 martie 2013, respectiv după reînscrierea cauzei pe rolul Tribunalului Sibiu. Acesta din urmă arată că, în temeiul actului normativ menţionat, taxa pe poluare deja achitată poate fi restituită exclusiv în cazul în care cuantumul ei este mai mare decât cel al timbrului de mediu, restituirea fiind prevăzută limitativ şi fiind redusă doar la această eventuală diferenţă.

În situaţia concretă a lui Nicula, cuantumul timbrului de mediu pentru autovehiculul în cauză, rezultat din aplicarea OUG nr. 9/2013, este de 8.126 de lei, în timp ce taxa pe poluare achitată anterior era de 5.153 de lei. Potrivit Tribunalului Sibiu, reclamantul este în eroare când susţine că contravaloarea timbrului de mediu pentru autovehiculul său ar fi de doar 3.779 de lei, întrucât, conform articolului 12 alineatul (1) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, calculul diferenţei de restituit se face pe baza formulei de calcul din această ordonanţă, în care se utilizează elementele avute în vedere la momentul înmatriculării autovehiculului în România, iar nu pe baza elementelor actuale.

Astfel, potrivit Tribunalului Sibiu, în temeiul OUG nr. 9/2013, reclamantul nu este îndreptăţit să recupereze taxa pe poluare şi dobânzile aferente, suma corelativă fiindu-i reţinută de autorităţile fiscale şi de mediu cu titlu de timbru de mediu, având în vedere valoarea acestuia, care este mai mare decât cea a taxei pe poluare achitate la înmatricularea autovehiculului său.

În aceste împrejurări, Tribunalul Sibiu a hotărât să suspende judecarea cauzei şi să întrebe CJUE dacă OUG nr. 9/2013 contravine legislaţiei europene (TFUE, Tratatul privind Uniunea Europeană şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene).

Analiza Curţii de Justiţie a UE

CJUE constată că, din cuprinsul articolului 12 alineatul (1) din OUG nr. 9/2013 rezultă, potrivit interpretării date acestuia de tribunal, că, în ceea ce priveşte vehiculele de ocazie importate dintr‑un alt stat membru, taxa pe poluare percepută cu încălcarea dreptului Uniunii nu este restituită contribuabilului decât în măsura în care aceasta este mai mare decât cuantumul exigibil al timbrului de mediu, calculat pe baza elementelor luate în considerare la data înmatriculării autovehiculului importat în România.

Astfel, sistemul de rambursare are ca efect, în cazul unui autovehicul de ocazie importat dintr-un alt stat membru, limitarea şi chiar, precum în cauza principală, eliminarea totală a obligaţiei de restituire a taxei pe poluare percepute cu încălcarea dreptului Uniunii, ceea ce este de natură să menţină discriminarea constatată de CJUE în cazul taxei auto instituite prin OUG nr. 50/2008. În plus, sistemul menţionat are ca efect exonerarea autorităţilor naţionale de obligaţia de a lua în considerare dobânzile datorate contribuabilului pentru perioada cuprinsă între perceperea nejustificată a taxei pe poluare şi rambursarea acesteia, notează CJUE.

“În aceste condiţii, este necesar să se constate că un sistem de rambursare precum cel în discuţie în litigiul principal nu permite exercitarea efectivă a dreptului la rambursarea unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii de care justiţiabilii dispun în temeiul acestui drept. Având în vedere ceea ce precedă, este necesar să se concluzioneze că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui sistem de rambursare a unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii precum cel în discuţie în litigiul principal”, se arată în hotărârea CJUE.

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a arătat, în 2011, într-un punct de vedere exprimat la cererea unei instanţe româneşti, că taxa de primă înmatriculare instituită prin OUG nr. 50/2008 încalcă legislaţia Uniunii Europene întrucât produce un dezavantaj la vânzarea maşinilor second-hand din alte state pe teritoriul României. În ianuarie 2012 a intrat în vigoare o nouă taxă auto, înlocuind OUG nr. 50/2008 cu Legea nr.9/2012, care avea ca scop să facă taxa pe poluare conformă cu Articolul 110 din TFUE. CJUE a decis însă că guvernul român a menţinut în vigoare o reglementare naţională pe care Curtea o declarase deja incompatibilă cu articolul 110.

Timbrul de mediu valabil din martie 2013

De la 15 martie 2013, Guvernul a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formulă de calcul a condus la o creştere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru maşinile Euro 4 şi Euro 3 şi o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile Euro 2, Euro 1 şi non-euro, pe principiul că maşinile vechi au o durată scurtă de funcţionare şi, deci, vor polua pentru un interval mai mic.

Timbrul de mediu se plăteşte o singură dată la prima înmatriculare pe piaţa din România sau la prima transcriere a titlului de proprietate, atât în cazul maşinilor noi, cât şi al celor second hand, pentru care nu a fost plătită fosta taxă auto.

Încasările din timbrul de mediu în 2013 au fost de peste 732 de milioane de lei, în timp ce restituirile vechii taxe auto au totalizat peste 570 de milioane de lei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »