”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

De redactia | 17.9.2019 .

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”.

Eforturile Uniunii de-a găsi un sistem antifraudă coerent – între 27 de sisteme fiscale , în fața optimizărilor marilor giganți din IT și online, dar și în fața imaginației fiscaliștilor de orice fel – mai fac un pas. Indifernt cât timp va dura până la implementare, ea se va face! Ideea e ca, până atunci, imaginația giganților să nu creeae alte mecanisme de evaziune. 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

(Redacția) 

***

Companiile europene cer sisteme fiscale simple si reguli simple, in special când lucrează peste granițe.” Aceasta este una din afirmațiile noului președinte ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, in documentul programatic intitulat „O Uniune care se străduiește mai mult”.

Așa e: simplu de spus, complicat de făcut. Iar până la făcut, merită să reflectăm la zicerea lui Max Baucus: “Complexitatea impozitului este tot un fel de impozit”

*

Pentru contribuabilul european, creșterea complexității regulilor de conformare fiscala vine din trei surse diferite:

  • Creșterea complexității modelelor de afaceri si a afacerilor in sine, datorita impactului tehnologiei si globalizării;
  • UE nu reprezintă o uniune fiscala; deși exista reguli fiscale la nivel european, acestea co-exista cu legislații fiscale naționale diferite; rezulta, in consecință, nevoi de conformare mult mai mari pentru companii atunci când operează in UE comparativ cu alte economii (spre exemplu cu SUA);
  • Discuțiile post-criza la nivel OECD cu privire la reformarea fiscalității internaționale, cunoscute sub acronimul anti-BEPS[1], sursa din care UE s-a inspirat copios in ultimele inițiative fiscale.

In același timp, pentru a administra aceasta crescuta complexitate si fiind ajutate de explozia IT, autoritățile fiscale devin din ce in ce mai avide de informații pentru a se asigura ca taxele sunt plătite corect. Prin noile cerințe de raportare a informațiilor fiscale, lucrurile nu fac decât sa devina din ce in ce mai complicate, atât pentru contribuabil, cat si pentru fisc.

(…………………………………………)

„DAC” de la 1 la 6

DAC e un acronim pentru o serie de șase directive privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal (Directive on Administrative Cooperation), care reflecta nevoia autorităților de a avea acces la o cantitate cat mai mare de informații. Prin aceste directive, autoritățile fiscale din statele membre au agreat sa coopereze intre ele pentru a calcula taxele corect, dar si pentru a combate fraudele si evaziunea fiscala.

De la publicarea in 2011 a primei directive din serie (DAC 1), care a introdus schimbul automat de informații de interes pentru autoritățile fiscale, standardele de transparență fiscală s-au extins din ce în ce mai mult.

Următoarele directive includ informațiile financiare în standardul de raportare, apoi soluția fiscală individuală anticipată și acordul de preț în avans, după care raportarea țară cu țară, iar DAC 5 include standardele privind accesul autorităților la informații care sa evite spălarea banilor. Astfel, pe baza acestor directive, informațiile fiscale cu privire la contribuabili dintr-o anumita tara pot circula liber intre autoritățile fiscale din UE.

În cele din urmă, DAC 6 (Directiva 2018/822) aduce raportarea modalităților transfrontaliere cu risc fiscal, aceste informații putând fi evident schimbate intre autorități.

Aceasta ultima directiva necesita o atenție speciala, nu doar datorita faptului ca e noua si poate mai puțin cunoscuta, cat si pentru faptul ca aduce un lucru nou: cerința ca nu numai contribuabilii, dar si anumiți terți (i.e. intermediari) sa raporteze fiscului informații cu privire la riscurile fiscale din tranzacțiile transfrontaliere.  

Această directivă aliniază obiectivele UE cu obiectivele OECD, si anume Acțiunea 12 BEPS care acoperă regulile de divulgare a strategiilor de planificare fiscală agresivă.

Chiar dacă obiectivele sunt comune, DAC 6 pare că depășește aspirațiile OECD prin adoptarea unei directive cu reguli mai bine conturate ce trebuie transpuse de statele membre în legislația locală în viitorul apropiat.

(……………………………………)

DAC – riscurile și părțile ”rele”

Cu toate acestea, perspectiva contribuabilului poate fi diferită. Obiectivele directivei menționate mai sus reprezintă în primul rând impunerea unor obligații administrative suplimentare atât la nivelul contribuabililor, cât și al intermediarilor.

Definiția generală a modalităților transfrontaliere prevăzute de directiva presupune și extinderea spectrului tranzacțiilor care fac obiectul raportării și schimbului automat de informații, deci o mai mare transparenta.

Mai mult, ținând cont de  modalitatea destul de permisiva de interpretare a tranzacțiilor raportabile, exista riscul ca intermediarii, de teama unor potențiale consecințe asupra lor (e.g. amenzi), sa raporteze către administrația fiscala mai multe tranzacții decât ar fi necesar. O supra-raportare ar putea largi baza de informații a fiscului, dar acestea si-ar putea pierde relevanta, deci ar fi nevoie de filtre/metode suplimentare pentru a identifica ariile de risc.

Din perspectiva contribuabilului, posibilitatea ca tranzacțiile sa fie raportate fără știința sa poate duce la o inhibare a apetitului pentru risc. Atât timp cat este inhibata doar dorința de a evita legea este bine, dar exista însă riscul sa fie inhibat chiar apetitul contribuabilului pentru risc comercial , care in ultima instanța tine de esența antreprenoriatului si este benefic pentru economie. De aceea, o clarificare sporita a normelor de raportare va face ca directiva sa își atingă obiectivele, fără a leza însă spiritul antreprenorial.

Intermediarii, cum ar fi contabilii, consultanții fiscali sau băncile, sunt puși si ei într-o poziție delicata fata de clienții lor.  Fără a-si putea informa clientul, ei vor trebui sa raporteze ca tranzacțiile la care ei au participat au risc fiscal, ceea ce poate duce la scăderea încrederii intre ei si clienți. Este evident ca si intermediarii vor fi inhibați sa propună tranzacții cu risc fiscal, știind ca ulterior trebuie sa le raporteze.

(……………………………………….)

Stadiul implementării DAC: în statele UE și în România

Este important de reținut că directiva a intrat în vigoare la data de 25 iunie 2018, iar fiecare stat membru UE este obligat să transpună în legislația locală prevederile directivei până la 31 decembrie 2019 (vezi in imaginea alăturata statusul implementării).

Modificările introduse prin directivă vor fi aplicabile începând cu 1 iulie 2020, iar termenul primei raportări este 31 august 2020. Toate tranzacțiile realizate începând cu 25 iunie 2018 care îndeplinesc condițiile directivei trebuie raportate retroactiv de către cei care au calitatea de intermediar sau, in lipsa intermediarilor, chiar de către contribuabili.

In Romania este de așteptat ca in următoarele luni sa avem public proiectul de lege cu privire la implementarea acestei directive, deocamdată nu exista informații despre un potențial specific local al acestei legi de implementare.

(……………………………………………)

DAC și ”Directiva turnătorului”

Acest pachet legislativ releva câteva din tendințele in fiscalitate, cum ar fi:

  • O creștere a sarcinilor pe care contribuabilii le au de îndeplinit pentru a se conforma, care se apropie de principiul „do it yourself”, întâlnit acum de la check-in-ul la avion pana la casele self-service din supermarket; in vorbele inspirate ale lui Ronald Reagan: „Contribuabilul este cineva care lucrează pentru guvern, dar care nu trebuie sa treacă examenele de intrare in serviciul public.”
  • O încercare de uniformizare a regulilor fiscale internaționale, cu mult mai pregnanta la nivelul UE, unul dintre obiective fiind sa simplifice regulile si practicile fiscale;
  • O nevoie de transparentizare cat mai mare a informațiilor cu caracter fiscal, atât in relația contribuabil- autoritate fiscala, dar si intre autoritățile fiscale din state diferite, cu scopul evident de a lupta împotriva practicilor fiscale considerate abuzive.

Așa cum am arătat, transparentizarea informațiilor cu caracter fiscal reprezintă firul de legătura in directivele din seria DAC, dar acestea nu sunt singurele care tratează subiectul.

De exemplu, in luna aprilie a fost aprobata de Parlamentul European o noua directiva, cu scopul protejării persoanelor care raportează încălcări ale legislației europene. Cu numele colocvial de „Wistle-blower Directive”, cea ce in românește s-ar traduce ca „Directiva turnătorului” – sau, pentru a folosi un cuvânt cu mai puține conotații negative in istoria recenta,  „Directiva avertizorului” – aceasta se ocupa de protecția persoanelor (e.g. salariați) care furnizează autorităților informații cu privire la fapte care lezează interesul public, printre ele aflându-se si încălcarea regulilor cu privire la impozitarea companiilor.

(…………………………………….)

Când încrederea dintre guverne și contribuabili este distrusă…

Introducerea cat mai multor cerințe de raportare detaliata a informațiilor cu caracter fiscal, având natura preventiva dar si un substrat punitiv, scoate in evidenta, pe lângă importanta colectării cat mai eficiente a taxelor, si o scădere a încrederii intre actorii economici, in principal intre guverne si contribuabili.

De aceea, trebuie subliniat ca exista mai multe voci care vorbesc in ultimii ani de necesitatea unor politici in sens contrar, anume de creștere a acestei încrederi, cooperarea in obținerea conformării fiscale fiind considerata o modalitate mai buna de a colecta corect si eficient taxele.

In teorie, taxarea e similara cumpărăturilor: ceea ce cumpăr e reprezentat de servicii guvernamentale; ceea ce plătesc reprezintă impozitele. Încrederea ca taxele plătite sunt folosite in mod eficient in scopuri utile societății poate ajuta contribuabilii sa își plătească de bunăvoie taxele, mai mult decât orice masuri birocratice sau punitive.

(……………………………………………)

***

Analiza integrală, cu explicații detaliate – în CRONICILE Curs de Guvernare, Nr. 97. 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

G7: Dosarele ”Trump vs. restul lumii” amenință să compromită reuniunea de la Biarritz.

Pentru prima dată din 1975 încoace, de când se întâlnesc pentru a găsi soluții la problemele lumii, liderii celor mai mari şapte puteri riscă să […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »