De ce trebuie România să adere la uniunea bancară a zonei euro

De Marin Pana | 16.9.2012 .

Aparent, România nu ar avea de ce să participe la o uniune bancară a zonei euro din moment ce nici nu îndeplinește criteriile de aderare și nici situația monedei unice nu este una strălucită pentru moment.

Cu toate acestea, din moment ce mai mult de șase șeptimi din sistemul nostru bancar este controlat de bănci aflate sub incidența noilor reguli de supraveghere ale viitoarei uniuni bancare, nu putem sta deoparte.

Dezbaterea privind adoptarea mondei unice europene în 2015 a fost trecută în planul secund, dată fiind situația dificilă cu care se confruntă state ce folosesc moneda unică și nu pot utiliza pârghia politicii valutare pentru a-și ușura situația din perspectivă macroeconomică. Dar obiectivul nu a fost abandonat, deoarece este important să avem o țintă care să ne păstreze conectați pe drumul reformelor.

Să reamintim criteriile

Pentru aderarea la euro, trebuie îndeplinite cinci criterii nominale de convergenţă şi una juridică, prin care trebuie adusă legislaţia de organizare şi funcţionare a băncii centrale naţionale la un numitor comun cu cea a Băncii Centrale Europene.

Dintre cele cinci condiţii nominale, trei sunt independente de evoluţiile din celelalte state membre ale zonei euro, iar două sunt relative, vizând atingerea unei ţinte în mişcare.

Criteriile independente sunt:

  • existenţa unei datorii publice situate sub 60% din PIB,
  • menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB,
  • stabilitatea cursului de schimb, dovedită prin încadrarea timp de doi într-o bandă de variaţie de plus-minus 15% faţă de o paritate centrală fixă în raport cu euro ( aici apare un anumit grad de relativitate, moneda unică europeană fiind ea însăşi flotantă faţă de alte valute importante).
  • În plus, pentru aderarea la euro, inflaţia trebuie să fie cu cel mult 1,5% peste media celor mai performante trei state din zona euro, iar rata nominală a dobânzii pe termen lung la obligaţiunile emise de stat să fie cu cel mult 2% peste media celor mai scăzute valori din trei ţări din Euroland. Pe scurt, trebuie să dovedim că “ne încadrăm”, că putem evolua sincron cu viitori parteneri de politică monetară.

Şansele de reuşită

Adoptarea legislaţiei o putem face, datoria publică o avem în regulă, inflația se află în parametrii impuși, iar cursul de schimb a rezistat în limita de 15% față de reperul dat de estimarea oficailă pe care s-a făcut inițial bugetul de stat (4,21 lei/euro), chiar și în condițiile derapajelor majore din zona politică, care ne-au atras oprobriul Europei.

Să mai presupunem că ne păstrăm cu deficitul bugetar în program ( deocamdată stăm bine, cu un deficit de 1,15% din PIB preliminat, după primele șapte luni) și că vom reuși să parcurgem perioada de alegeri fără a oferi beneficii fără acoperire, care ar putea să ne afecteze în 2013 şi 2014. Mai rămâne dobânda pe termen lung, unde am reușit să lungim termenele de plată și să coborâm spre niveluri sub cele ale Italiei sau Spaniei.

Totuși, experienţa a arătat că, şi dacă o ţară strânge din dinţi până trece examenul euro ( vezi cazul Gerciei), ulterior tot eşafodajul macroeconomic se poate dărâma în urma tensiunilor acumulate. Imposibilitatea de a mai folosi cursul de schimb drept amortizor pentru şocurile economice prespune o economie solidă, competitivă. Altminteri, efectele pot fi dramatice.

Intrarea în zona euro ne-ar lăsa fără posibilitatea devalorizării monedei naţionale pentru a compensa un ritm mai redus de creştere a productivităţii muncii și fără posibilitatea de a include parţial în curs un spor al aceleiaşi productivităţi.

De aceea, nu trebuie să ne precipităm și va trebui să chibzuim bine la ce paritate fixă leu-euro se va face trecerea.

Cu o competitivitate de 48% din media UE și prețuri 60% din cele europene, apropierea lor inevitabilă de cele occidentale va prespune o inflaţie mai ridicată după adoptarea euro, fără posibilitatea de majorări salariale, cel puţin din motive de competitivitate.

Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, nu doar nivelul faţă de zona euro este problema, ci și ritmul relativ de creştere faţă de ţările din zona euro.

De ce sub supraveghere bancară : atitudinea proactivă

Aflate în același regim de flotare controlată a monedei naționale ca și România, Polonia nu se grăbește să intre și nici Cehia nu o face, deși aceste state sunt puternic conectate la Euroland și chiar se află între primii zece parteneri comerciali ai acestuia.

Bulgaria, care are paritatea de intrare deja clară (egală cu a fostei mărci germane) a declinat și ea interesul pentru o aderare pe termen scurt la mecanismul ERM II, care reprezintă anticamera întinsă pe doi ani a trecerii la euro.

Totuși, reamintim că adoptarea euro nu este, pentru România, o problemă de ”dacă” ci de ”când”. Tratatul de aderare la UE ne plasează doar temporar în situația de a mai păstra moneda națională ( noi nu avem clauză de opt-out, precum Marea Britanie sau Danemarca).

Tocmai de aceea, va trebui să ne păstrăm conectați la măsurile care se vor lua în sectorul bancar din zona euro.

Numai două bănci străine (ING și Citibank) sunt prezente în România ca persoane juridice străine cu sucursale locale, restul au înființat filiale înregistrate în țara noastră, supuse regimului de supraveghere al BNR. Dar capitalul străin este covârșitor în sistemul nostru bancar, iar măsurile prudențiale luate asupra băncilor-mamă trebuie bine cunoscute.

Totodată, supravegherea centralizată la nivelul BCE ar fi utilă pentru credibilitate și convertirea ei în dobânzi mai mici. După cum, ar fi bine să avem și un cuvânt de spus asupra eventualelor consecințe pe care măsurile luate de BCE le-ar avea în privința condițiilor de finanțare din economia românească. Suntem o piață destul de semnificativă pentru a face acest lucru.

Așadar, momentul aderării la Euroland trebuie pregătit inclusiv pe calea participării la uniunea bancară.

Pe lângă partea tehnică de indicatori şi evoluţia economiei, contează decizia strategică în sensul unei pregătiri proactive a sistemului bancar și nu reactive. După care va trebui să ținem aproape de indicatorii Maastricht și să utlizăm (cu cap) prima șansă favorabilă ce se va ivi.

Citește și:

Leul: Între economisire și ”euroizare”. Cum se transferă riscul valutar spre cetățean. Soluții – exemplul Poloniei

Valentin Lazea / Proiectul European (IV): Europa cu mai multe viteze. Și viteza României

Productivitatea muncii la nivelul statelor OECD

Cursul de schimb la noul prag: România față în față cu competitivitatea celorlalte țări Central și Est-Europene

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »