De la muncă la consum: Taxa pe munca integral fiscalizată – 106%

De Marin Pana | 6.10.2015 .

Nivelul de taxare total pentru munca depusă și complet fiscalizată, strict în conformitate cu legea, este în prezent de circa 106%.

Altfel spus, doar 48 de lei și 45 de bani din fiecare 100 de lei alocată pentru plata unui salariat ajunge să fie utilizată pentru achiziționarea de bunuri și servicii pe bon fiscal și cu plata dărilor cuvenite pentru pensii, sănătate și șomaj.

Astfel :

Menționăm că raportul utilizat pentru a poziționa costul salarial în raport cu câștigul salariale mediu brut a fost cel rezultat din raportul pe 2014 referitor la costul forței de muncă. Respectiv rația de 1,2835 obținută din compararea sumei de 2.988 lei cost salarial mediu anual cu cea de 2.328 lei câștig salarial mediu brut pe anul 2014.

Simplificat pentru acest moment, pentru ca cineva să poată cumpăra marfă de 1.600 lei, trebuie să fie plătit cu 3.300 lei. Bani care, în mod normal, nu pot proveni decât din munca depusă. Repartizarea taxării pe firmă și pe persoana fizică angajată nu are relevanță logică, deoarece, dacă nu ar exista un raport de muncă, firma nu ar achita nici un ban către bugetul statului în contul salariilor plătite.

De asemeni, trebuie precizat că am utilizat nivelul echivalent al TVA de 16%, rezultat din combinația între nivelul standard de 24% și cel redus de 9% folosit la alimente și medicamente ( mai există o serie de excepții dar nu complicăm lucrurile, influența lor fiind minimă). Nu am ținut cont nici de accize, care reprezintă o parte consistentă din banii dați pe alcool, tutun sau benzină.

Dacă se face diferențierea între produsele taxate cu 24% și cele prevăzute cu 9% TVA, atunci se poate spune că munca este taxată cu 120% pentru prima categorie și ”doar” 94% pentru cea de a doua, în locul mediei de 106% amintite la început.

Din situația destul de apăsătoare a taxării muncii, altminteri necesară și firească în orice economie (nu neapărat până la acest nivel), derivă tendința de a ”scurt-circuita”, fie și parțial, traseul de taxare în cascadă.

Asta în ideea de a beneficia de o creștere destul de semnificativă, fie a eficienței în alocarea resurselor pentru munca salariată din partea antreprenorilor, fie a puterii de cumpărare din partea salariaților.

De aici, se amplifică cercul vicios al impozitării oficiale ridicate. Altminteri deloc surprinzător, dacă se ține cont de raportul de dependență de circa 1 la 1 între salariați și pensionari. La care se adaugă și obligațiile derivate din asigurarea resurselor bugetare și pentru copii. Copii, care, din fericire fiscală prezentă și nefericire fiscală viitoare, sunt tot mai puțini de la an la an.

Nivelul legal ridicat de taxare a muncii nu e suprinzător nici din perspectiva arieratelor imense pe care le au unele companii de stat nerestructurate către bugetul de stat. Arierate existente cu precădere pe partea obligațiilor acumulate pentru neplata taxelor la salariile pe care le-au plătit în decursul timpului, pentru că de profitabilitatea lor nu prea poate fi vorba.

Cert este că extinderea fiscalizării relațiilor de muncă, inclusiv în mediu rural (unde milioane de oameni mai lucrează ca-n vremea feudalismului), și diminuarea taxării muncii în locul preocupării pentru reducerii impozitelor pe dividende ar fi soluții care să stimuleze desfășurarea unei activități socialmente utile.

La fel, și o politică mult mai pronunțată de aplicare a unor deduceri, care să reducă temporar și în cazuri sociale certe rata efectivă de taxare față de rata teoretică de taxare. În prezent, aplicarea prea uniformă a impozitelor ( care indică și un deficit de politici fiscale bine țintite) nu ajută per total nici bugetul, nici crearea de noi locuri de muncă, nici categoriile defavorizate ale populației.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »