Decizia UE privind Ucraina: anularea licențelor de export și blocarea conturilor şi averilor “celor cu mâinile pătate de sânge”. Rezerve față de acțiunile protestatarilor

De Anne-Marie Blajan | 21.2.2014 .

Uniunea Europeană a decis „introducerea de urgenţă a unor sancţiuni punctuale, inclusiv îngheţarea activelor şi anularea vizelor celor responsabili de violarea drepturilor omului, de violenţă şi folosirea excesivă a forţei”, se arată în comunicatul oficial al Consiliului miniştrilor de externe.

Numele celor vizaţi de aceste sancțiuni nu au fost comunicate, dar se poate face o comparaţie cu situaţia din Belarus – caz în care UE a impus sancţiuni similare – unde  pe listă se află familia preşedintelui Alexandr Lukaşenko, şeful administraţiei prezidenţiale, membrii guvernului, preşedintele parlamentului, preşedinţii partidelor politice apropiate, şefii serviciilor de informaţii, ai instituţiilor ce ţin de ministerul de Interne, judecători, procurori, oameni de afaceri apropiaţi regimului, preşedinţi de bănci.

Zilele trecute, presa internaţională susţinea că în cazul Ucrainei ar putea fi vorba despre Andrei Kluyev, şeful de cabinet al preşedintelui Ucrainei, fostului premier Mykola Azarov şi a fiului lui Viktor Ianukovici, Oleksandr, care deţine companii şi proprietăţi imobiliare în Austria, Olanda şi Marea Britanie.

Totuşi, diplomaţi europeni citaţi de Reuters susţin că sancţiunile ar putea viza miniştri, însă nu şi pe preşedintele Viktor Ianukovici, cel puţin pentru moment.

Pe de altă parte, şi lideri ai protestatarilor responsabili pentru violenţe s-ar putea afla pe lista neagă. Ar putea fi vorba despre liderul mișcării radicale „Pravîi sektor – Sectorul de dreapta”, Dmitri Iaroș, care a contestat armistiţiul convenit miercuri seara de preşedintele Ianukovici şi cei trei lideri ai opoziţiei şi care a anunţat că formațiunea sa nu va respecta niciun fel de „armistiții false”. De altfel, a fost scânteia care a aprins joi din nou spiritele la Kiev şi a dus la sângeroasele ciocniri dintre forţele de poliţie şi manifestanţi.

Lista va fi întocmită în câteva zile şi s-ar putea modifica din mers, în funcţie de deteriorarea situaţiei sau de intenţiile puterii de la Kiev de a căuta o soluţie politică, spun diplomaţii.

Pe lângă sancţiunile împotriva apropiaţilor regimului, UE a mai decis şi “suspendarea licenţelor de export pentru echipamente folosite la reprimarea” protestatarilor.

UE dă, din nou dovadă de indecizie în privinţa implementării măsurilor anunţate joi. Punerea în practică a sancţiunilor se va face în funcţie de evoluţia situaţiei din Ucraina.

O poziţie comună intens negociată

Uniunea Europeană a luat această decizie după săptămâni de ezitări şi presiuni ale partenerilor americani care au susţinut, încă de la intensificarea violenţelor, necesitatea unor astfel de măsuri.

Nici de această dată nu a fost uşor. Potrivit Financial Times, unii diplomaţi occidentali şi-au exprima îndoielile că aceste sancţiuni vor avea un mare impact asupra Ucrainei – mai ales în viitorul apropiat.

Multe dintre statele membre UE au avut ezitări pentru a nu anula orice canal de dialog cu membri ai administraţiei de la Kiev cu care sperau să negocieze o soluţie la criză. Oficialii britanici, de exemplu, au făcut lobby pentru ca numărul celor afectaţi de sancţiuni să fie limitat doar cei implicaţi în producerea violenţelor. Marea Britanie este cunoscută ca reşedinţă, cel puţin temporară, a multora dintre oligarhii ucraineni.

Trei emisari ai UE într-un balet diplomatic la Kiev

Între timp, la Kiev, cei trei emisari ai Uniunii Europene au continuat să discute cu părţile implicate în conflict şi să ţină la curent Bruxelles-ul despre rezultatul negocierilor. Miniştrii de externe francez, german şi polonez au petrecut cinci ore în întâlnirea cu Viktor Ianukovici, în încercarea de a găsi o soluţie pentru dialog.

Şefa diplomaţiei europene, Catherin Ashton, a spus joi seara că principala responsabilitate pentru a restabili dialogului între putere şi opoziţie o are preşedintele Ianukovici. „Când l-am întâlnit pe preşediontele Ianukovici i-am spus clar că în orice situaţie guvernul este principala instituţie care trebuie să se asigure că cetăţenii săi sunt în siguranţă. Este datoria fiecărei administraţii să asigure siguranţa poporului ei, iar dacă nu există această situaţie, atunci trebuie să facă ceva în acest sens”, a spus Catherine Ashton la conferinţa de presă de după reuniune.

Viktor Ianukovici ar fi fost de acord cu alegerile anticipate

„Cei trei miniştri sunt în Kiev şi discută un document prin care se poate pune capăt violenţeleor şi se poate ajunge la un acord. S-a căzut de acord asupra dorinţei de a organiza alegeri anticipate, în acest an, atât parlamentare, cât şi prezidenţiale”, a rezumat premierul polonez Donald tusk concluziile primei runde de discuţii de la Kiev.

Cu această poziţie, diplomaţii vest-europeni au început discuţia cu reprezentanţii opoziţiei, joi seara. La finalul ei, Vitali Klitschko, unul dintre liderii oppoziţiei, a spus că nu s-a ajuns la un acord, dar că aşteaptă vineri noaptea un rezultat, întrucât Miniştrii europeni de Externe au o nouă rundă de discuţii cu preşedintele ucrainean.

Fostul boxer devenit politician a mai spus că speră ca oficialii europeni să reuşească să îl convingă pe Viktor Ianukovici să obţină un plan de acţiune. Acesta ar urma să includă, susţin surse diplomatice citate de Reuters, formarea unui guvern interimar. În drumul spre întâlnirea cu preşedintele, ministrul polonez a postat pe Twitter informaţia că „s-au făcut progrese, însă rămân mari divergenţe între cele două părţi”.

Întâlnirile celor trei cu părţile implicate în conflict au continuat şi în timpul nopţii de vineri. După discuţia cu preşedintele Ianukovici, miniştrii de externe i-au reunit la aceeaşi masă pe liderii opoţiziei, preşedinte, preşedintele parlamentului, dar şi parlamentari din ambele tabere. Nu a fost comunicat niciun rezultat.

 

SUA avertizează regimul Ianukovici şi ajută UE în elaborarea sancţiunilor

Între timp, diplomaţia mondială la cel mai înalt nivel a fost cuvântul de ordine: preşedintele american Barack Obama a vorbit cu Angela Merkel, care a avut, la rândul ei, discuţii cu Vladimir Putin. Potrivit Casei Albe, liderul de la Casa Albă şi cancelarul german au fost de acord că este critic ca SUA şi UE să „stea în contact strâns în zilele următoare, pentru a discuta pasii care pot fi făcuţi pentru încetarea violenţelor şi găsirea unei soluţii politice în interesul ucrainenilor”. Este o poziţie comună pentru care s-au făcut eforturi şi după o perioadă în care frustrarea administraţiei americane provocată de indecizia şi lentoarea luării deciziilor în UE au determinat un înalt diplomat american, Victoria Nuland, să rostească de acum celebru „Fuck the EU!”

Statele Unite au trecut la acţiune încă din luna ianuarie, când au anulat vizele a peste 20 de membrii ai administraţiei de la Kiev, o măsură completată de cea de miercuri, când alte 20 de vize ale celor din cercul puterii au fost anulate.

Casa Albă a emis în cursul zilei de joi ceea ce sună ca un ultimatum şi i-a cerut preşedintelui Ianukovici să îşi retragă forţele de securitate din centrul Kievului. „Suntem revoltaţi de imaginile cu forţele de securitate ucrainene care trag cu arme automate asupra propriului popor”, se arată în declaraţia administraţiei de la Washington.

Statele Unite au arătat că, împreună cu Uniunea Europeană, îi or trrage la răspundere pe cei vinovaţi de violenţe şi vor ajuta „poporul ucrainean să aibă o ucraină unită şi independentă, pe calea spre un viitor mai bun”.

Administraţia americană a cerut armatei să nu se implice într-un conflict ce poate fi rezolvat politic, dar şi protestatarilor să se abţină de la violenţe.

Tonul dur adoptat de Washington a fost completat de toate acţiunile de a-i sprijini pe europeni în elaborarea pachetului de sancţiuni şi în identificarea activelor din străinătate ale apropiaţilor regimului ucrainean, mai ales pe cele deţinute în Europa.

În plus, administraţia americană pregăteşte la rândul său noi sancţiuni pentru autorităţile ucrainene responsabile de vărsarea de sânge. Anunţul a fost făcut într-o nouă conversaţie telefonică pe care a avut-o vicepreşedintele american Joe Biden vineri noaptea, cu liderul de la Kiev. Vicepreşedintele Biden a reînnoit apelul ca Viktor Ianukovici să retragă din stradă forţele de ordine, lunetiştii, forţele paramilitare şi armata şi a avertizat că cei implicaţi în violenţe vor suporta consecinţele.

Atac al preşedintelui Obama la adresa Rusiei

Preşedintele Barack Obama a vorbit şi despre confruntarea geo-strategică dintre occident şi Rusia pentru dominarea Ucrainei. El a artat că SUA nu văd situaţia prezentă “ca pe o tablă de şah din timpul războiului rece în care să fim în competiţie cu Rusia. Scopul nostru este să ne asigurăm că ucrainenii sunt capabili să ia singuri deciziile care îi privesc”.

Remarca preşedintelui face trimitere la cartea fostului consilier de securitate Zbigniew Brzezinski, „Marea tablă de şah”. În această carte, el spune că Rusia are nevoie de Ucraina pentru a-şi recâştiga rolul proeminent pe scena internaţională, aşa cum îl avea în perioada sovietică. „Fără Ucraina, Rusia încetează să fie un imperiu, însă cu o Ucraină supusă şi subordonată Rusia devine automat imperiu”, scria celebrul profesor.

Rusia acuză Occidentul de aplicarea unui dublu standard şi califică sancţiunile drept şantaj

La rândul său, în discuţiile cu liderii europeni – Angela Merkel şi David Cameron – preşedintele Vladimir Putin a vorbit despre necesitatea „opririi imediate a vărsării de sânge, nevoia de a lua măsuri urgente pentru stbilizarea situaţiei şi suprimarea oricăror acte extremiste şi teroriste”. Afirmaţia liderului de la Kremlin – care anterior a catalogat evenimentele din ultimele zile de la Kiev drept o „tentativă de lovitură de stat” din partea opoziţiei – arată că împărtăşeşte opinia preşedintelui Ianukovici potrivit căreia se încearcă răsturnarea sa, în mod nedemocratic, de la putere.

Liderul de la Kremlin îşi a trimis la Kiev un emisar ca mediator al dialogului dintre putere şi opoziţie, care a ajuns în capitala ucraineană vineri noaptea. În timp ce UE se oferea să medieze dialogul, ceea ce se şi întâmplă, de fapt, odată cu prezenţa miniştrilor europeni de externe şi a baletului diplomatic între cele două tabere, liderul de la Kiev cerea omologului său rus un alt mediator. Ombudsman-ul Vladimir Lukin, fost ambasador al rusiei în SUA, a fost persoana desemnată pentru acest rol. Conversaţia telefonică în care a făcut această solicitare a avut loc în timp ce era aşteptat de cei trei diplomaţi occidentali.

Moscova a acuzat UE că interferează în politica internă a Ucrainei şi a declarat mereu că poziţia sa est de non-intervenţie. Ea a critica şi dorinţa europenilor de a media dialogul.

Rusia a criticat joi dur intenţia europenilor de a impune sancţiuni nomenclaturii din Ucraina. Eventuale sancțiuni împotriva celor responsabili de violențele din Ucraina constituie o „tentativă de șantaj”, le-a calificat ministrul rus Externe, Serghei Lavrov. „Partenerii noștri occidentali — din Europa și SUA — au aruncat toată vina pe puterea din Ucraina și nu au calificat așa cum era de așteptat acțiunile extremiștilor. Ne îngrijorează foarte mult acest lucru, întrucât există standarde duble”, a spus ministrul Lavrov.

România aderă la poziţia UE

În al doilea comunicat de presă din ultimele trei zile, Traian Băsescu a afirma joi că nu consideră oportună aplicarea de sancțiuni economice Ucrainei, însă susține aplicarea de sancțiuni individuale severe celor responsabili de reacția disproporționată a autorităților față de manifestanți.

Şeful statului a avertizat că  ”situaţia actuală poate degenera într-un conflict de proporţii cu consecinţe greu de anticipat pentru poporul ucrainean şi pentru securitatea regională la graniţa Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi a Uniunii Europene”.

Preşedintele României vede ca singură soluţie la situaţia din Ucraina „satisfacerea integrală a revendicărilor Opoziţiei şi organizarea de alegeri anticipate la toate nivelurile”. El nu vede oportună aplicarea de sancţiuni cu efecte economice asupra Ucrainei, dar crede că sunt necesare „sancţiuni severe” la adresa persoanelor responsabile de utilizarea excesivă a forţei.

La sfârşitul reuniunii de la Bruxelles, ministrul de externe Titus Corlăţean a precizat că mandatul pe care l-a avut de la guvernul româniei se regăseşte în totalitate în concluziile Consiliului. În plus, şeful diplomaţiei române le-a remintit în acest context omologilor săi europeni că Republica Moldova şi Georgia au acum, mai mult decât oricând, nevoie de susţinerea concretă a UE, de la cel mai înalt nivel.

Ucraina a avut cea mai sângeroasă zi de la căderea comunismului

Cea mai sângeroasă zi de la căderea comunismului – aşa caracterizează presa occidentală ziua de joi, caare trebuia să fie una de reculegere, de doliu naţional şi de armistiţiu, potrivit înţelegerii de miercuri noaptea dintre opoziţie şi preşedintele Ianukovici.

În schimb, zeci de oameni au murit, ucisi de forţele de ordine şi de lunetiştii care nu au ezitat să îi ia drept ţintă pe protestatarii din Piaţa Independenţei. Bilanţul victimelor s-a schimbat de la oră la oră, iar cifrele diferă în funcţie de cine le comunica. Potrivit BBC, cel puţin 21 de protestatari au fost ucişi joi, ceea ce ridica numărul celor care şi-au pierdut viaţa în această săptămână la 67. Au existat victime şi în rândul poliţiştilor, unul dintre ei a murit joi în urma înfruntărilor din stradă. 67 ar fi fost capturaţi de protestatari.

Hotelul în care stă cea mai mare parte a presei străine, Hotel Ucraina din Kiev, a devenit locul în care au fost aduşi răniţii şi morţii în urma violenţelor din stradă.

Liderul ucrainean a condamnat opoziţia pentru nerespectarea armistiţiului şi incitarea la violenţă. Scânteia evenimentelor sângeroase de joi a fost aprinsă de liderul extremisţilor care a comunicat faptul că nu recunoaşte armistiţiul încheiat de ceilalţi lideri ai protestatarilor. O parte dintre apropiaţii preşedintelui Ianukovici au început să se distanţeze de acesta. De teama sancţiunilor, oligarhul Rinat Ahmetov a criticat din nou folosirea violenţei şi vărsarea de sânge. Un alt apropiat, al preledintelui, primarul capitalei ucrainene, a demisionat din Partidul Regiunilor, formaţiunea politică a preşedintelui, şi a ordonat redeschiderea metroului. Circulaţia acestuia fusese oprită în dorinţa de aîmpiedica locuitorii capitalei să se alăture protestatarilor din centru.

Preşedintele pare să îşi piardă susţinerea şi în Parlament: acesta a votat o rezoluţie iniţiată de opoziţie prin care se cere încetarea violenţelor, retragerea forţelor de poliţie din stradă şi încetarea oricăror acţiuni împotriva protestatarilor. De obicei, rezoluţiile opoziţiei nu reuşesc să adune numărul necesar de voturi pentru a fo adoptate, însă de această dată 34 dintre parlamentarii partidului Regiunilor au votat alături de opoziţie.

Protestele au continuat şi în alte regiuni ale Ucrainei, iar populaţia a părut cuprinsă de teama extinderii lor şi a înrăutăţirii situaţiei. Oamenii au făcut cozi la bancomate pentru a-şi scoate banii, dar şi la magazine pentru a-şi face provizii.

Citiţi şi:

Statele Unite anulează vizele a 20 de membrii ai administraţiei de la Kiev. SUA şi UE lucrează împreună la o „listă neagră” a oficialilor ucraineni

UPDATE/Balet diplomatic european referitor la situaţia din Ucraina. Violenţele au reizbucnit la Kiev, în ciuda armistiţiului

Reuniune extraordinară la Bruxelles pe problema Ucrainei. Pozițiile statelor

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »