Decizie importantă pentru România / CJUE: Punerea în executare a mandatului european de arestare se poate amâna dacă nu există condiții în închisorile din țara care cere extrădarea

De Iulian Soare | 5.4.2016 .

România ar putea să nu-și mai primească infractorii sau suspecții identificați în statele europene până nu îmbunătățește condițiile din închisori, după ce Curtea de Justiție Europeană (CJUE) a hotărât marți că mandatul european de arestare nu poate fi aplicat “atunci când autoritatea responsabilă de executarea unui mandat dispune de elemente care atestă un risc real de tratament inuman sau degradant al persoanelor deținute în statul membru emitent”.

Hotărârea de marți a CJUE a fost pronunțată în două cauze conexate, una referindu-se la Robert Căldăraru, condamnat în România la o pedeapsă de un an și opt luni închisoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere.

El a fost identificat în Germania și arestat în vederea extrădării, dar Tribunalul Regional Superior din Bremen a constatat că Robert Căldăraru ar beneficia în închisorile din România de condiții de detenție ce ar încălca drepturile fundamentale, îndeosebi dispoziția din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care interzice tratamentele inumane sau degradante.

Pentru a putea aprecia existența acestui risc în privința persoanei în cauză, autoritatea responsabilă de executarea mandatului trebuie să solicite autorității emitente să furnizeze de urgență toate informațiile necesare cu privire la condițiile de detenție.

“Dacă, în lumina informațiilor furnizate sau a oricărei alte informații de care dispune, autoritatea responsabilă de executarea mandatului constată că există, în privința persoanei care face obiectul mandatului, un risc real de tratament inuman sau degradant, executarea mandatului trebuie amânată până la obținerea de informații complementare care permit înlăturarea existenței unui asemenea risc. Dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, această autoritate trebuie să decidă dacă este necesar să se pună capăt procedurii de predare”, se spune în hotărârea CJUE.

România așteaptă o decizie pilot a CEDO din cauza închisorilor – ar putea plăti 80 de milioane de euro anual

În cazul României, instanțele europene dispun de suficiente informații privind situația din închisori, deoarece există numeroase sentințe CEDO pe acest subiect și, mai mult, Curtea de la Strasbourg pregătește o decizie pilot prin care statul român ar putea fi obligat să plătească o anumită sumă pe zi pentru fiecare deținut, dacă nu rezolvă situația, calificată drept inumană, din penitenciare.

Prima decizie de acest fel a fost pronunțată împotriva Italiei, care decontează 8 euro pe zi fiecărui deținut, adică aproximativ 78 de milioane de euro anual.

Suma pe care ar plăti-o România este de aproximativ 80 de milioane.

Ministrul Justiției, Raluca Prună, declara la începutul lunii martie că Executivul a adoptat un memorandum prin care a cerut CEDO să amâne luarea decizie, promițând în schimb preznetarea unui program detaliat cu măsurile ce vor fi luate pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție.

Importanța deciziei CJUE

Decizia de marți spune că extrădarea va fi amânată, adică suspectul sau condamnatul rămâne în detenție în țara unde este identificat, dar precizează: “Dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, această autoritate trebuie să decidă dacă este necesar să se pună capăt procedurii de predare”.

În cazul suspecților, pentru care se cere extrădarea în vederea arestării preventive, pot fi îngreunate anchetele derulate. Este adevărat că cei din dosare importante se refugiază în state cu care nu avem tratat de extrădare.

Raportul Avocatului Poporului

Un raport de anul trecut al Avocatului Poporului arăta că indicele de ocupare din penitenciare era de 151,13% și există închisori în care unui condamnat îi revine doar un metru pătrat spațiu, în codițiile în care normele prevăd un minim de 4 metri pătrați și 6 metri cubi de aer fiecare deținut.

Constatările raportului:

  • Din punct de vedere al situaţiei juridice, 1.622 erau arestate preventiv, 829 erau condamnate prin hotărârea primei instanţe şi 25.907 erau condamnate definitiv.
  • Raportul identifică situații în care încarcarea penitenciarelor este chiar dublă, așa cum este cazul Penitenciarului Iași, unde erau cazate 1.534 persoane la o capacitate legală de cazare de 763 deţinuţi. Fiecare încăpere are 33 de mp, iar numărul persoanelor cazate era de 24 – 26 deţinuţi, ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate din spațiul ce ar trebui să revină fiecărui deținut.
  • La Penitenciarul Craiova, într-una dintre secțiile pentru femei spațiul este de numai un metru pătrat pentru o persoană.
  • În Penitenciarul Mărgineni, în secţiile de executare a pedepsei în regim închis existau perioade în care, din cauza supraaglomerării, nu se putea asigura pat individual pentru fiecare deţinut, chiar şi în condiţiile în care au fost montate paturi pe trei nivele. În aceste situaţii, deţinuţii erau cazaţi fie trei în două paturi, fie doi în pat.
    În aceste condiții, este imposibil de respectat nu doar indicatorul privind spațiul, ci și cel referitor la volumului de aer (6 mc pentru fiecare persoană), iar pentru asta penitenciarele trebuie să asigure măcar câte un pat individual fiecărei persoane aflate în închisoare.
  • Din cauza acestor condiții de detenție, România a pierdut mai multe procese la CEDO, iar penitenciarele au fost sancționate de instanțele autohtone.
  • Instanța a obligat Penitenciarul Iaşi să asigure normele privind condițiile obligatorii din închisori și aceasta a cerut Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor transferarea unui număr de 764 deţinuţi în alte locuri de detenție. Încă nu au fost identificate închisorile unde ar putea fi trimiși aceștia, fiindcă toate penitenciarele sunt supraaglomerate.

Recomandările Avocatului Poporului (nu vizează infracțiunile de corupție și nici pe cele comise cu violență):

  • Instanțele să accepte mai rar arestul preventiv, și să-l înlocuiască cu arestul la domiciliu sau control judiciar
    Mai multe pedepse alternative (amendă, muncă în folosul comunităţii, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, amânarea aplicării pedepsei)
  • Liberarea persoanelor deţinute aflate în executarea ultimilor 3 ani din pedeapsa închisorii şi/sau reducerea la jumătate a pedepsei aplicate, faţă de două treimi în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, cum prevede legislaţia actuală şi respectiv două treimi faţă de trei pătrimi, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, cum prevede legislaţia actuală, sub condiţia plăţii datoriilor către stat şi către partea civilă
  • reconsiderarea legislaţiei în materia acordării liberării condiţionate, astfel încât să permită asigurarea unui tratament echitabil pentru persoanele private de libertate care nu pot presta munci din motive neimputabile lor
    graţierea pedepsei persoanelor condamnate cu afecţiuni medicale incurabile, aflate în stadii terminale (neoplasm, HIV ş.a) şi cele care nu se pot vindeca în sistem penitenciar (TBC, Hepatită C)
  • creşterea numărului de penitenciare cu regim semideschis şi deschis, având în vedere că la data de 31.12.2014, aşa cum rezultă din Raportul anual 2014 al ANP, profilul penitenciarelor era structurat în mod egal între penitenciare în regim semideschis şi deschis (16) şi penitenciare în regim închis şi maximă siguranţă (16)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »