Victor Bratu
Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Citeste mai departe »
De Iulian Soare | 5.4.2016 .
România ar putea să nu-și mai primească infractorii sau suspecții identificați în statele europene până nu îmbunătățește condițiile din închisori, după ce Curtea de Justiție Europeană (CJUE) a hotărât marți că mandatul european de arestare nu poate fi aplicat “atunci când autoritatea responsabilă de executarea unui mandat dispune de elemente care atestă un risc real de tratament inuman sau degradant al persoanelor deținute în statul membru emitent”.
Hotărârea de marți a CJUE a fost pronunțată în două cauze conexate, una referindu-se la Robert Căldăraru, condamnat în România la o pedeapsă de un an și opt luni închisoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere.
El a fost identificat în Germania și arestat în vederea extrădării, dar Tribunalul Regional Superior din Bremen a constatat că Robert Căldăraru ar beneficia în închisorile din România de condiții de detenție ce ar încălca drepturile fundamentale, îndeosebi dispoziția din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care interzice tratamentele inumane sau degradante.
Pentru a putea aprecia existența acestui risc în privința persoanei în cauză, autoritatea responsabilă de executarea mandatului trebuie să solicite autorității emitente să furnizeze de urgență toate informațiile necesare cu privire la condițiile de detenție.
“Dacă, în lumina informațiilor furnizate sau a oricărei alte informații de care dispune, autoritatea responsabilă de executarea mandatului constată că există, în privința persoanei care face obiectul mandatului, un risc real de tratament inuman sau degradant, executarea mandatului trebuie amânată până la obținerea de informații complementare care permit înlăturarea existenței unui asemenea risc. Dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, această autoritate trebuie să decidă dacă este necesar să se pună capăt procedurii de predare”, se spune în hotărârea CJUE.
În cazul României, instanțele europene dispun de suficiente informații privind situația din închisori, deoarece există numeroase sentințe CEDO pe acest subiect și, mai mult, Curtea de la Strasbourg pregătește o decizie pilot prin care statul român ar putea fi obligat să plătească o anumită sumă pe zi pentru fiecare deținut, dacă nu rezolvă situația, calificată drept inumană, din penitenciare.
Prima decizie de acest fel a fost pronunțată împotriva Italiei, care decontează 8 euro pe zi fiecărui deținut, adică aproximativ 78 de milioane de euro anual.
Suma pe care ar plăti-o România este de aproximativ 80 de milioane.
Ministrul Justiției, Raluca Prună, declara la începutul lunii martie că Executivul a adoptat un memorandum prin care a cerut CEDO să amâne luarea decizie, promițând în schimb preznetarea unui program detaliat cu măsurile ce vor fi luate pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție.
Decizia de marți spune că extrădarea va fi amânată, adică suspectul sau condamnatul rămâne în detenție în țara unde este identificat, dar precizează: “Dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, această autoritate trebuie să decidă dacă este necesar să se pună capăt procedurii de predare”.
În cazul suspecților, pentru care se cere extrădarea în vederea arestării preventive, pot fi îngreunate anchetele derulate. Este adevărat că cei din dosare importante se refugiază în state cu care nu avem tratat de extrădare.
Un raport de anul trecut al Avocatului Poporului arăta că indicele de ocupare din penitenciare era de 151,13% și există închisori în care unui condamnat îi revine doar un metru pătrat spațiu, în codițiile în care normele prevăd un minim de 4 metri pătrați și 6 metri cubi de aer fiecare deținut.
Constatările raportului: