Declarația de la București: 15 state cer UE să mărească fondurile de coeziune. Barroso le reproșează: Absorbiți prea puțin

De Vladimir Ionescu | 2.6.2012 .

Premieri și alți oficiali din 14 state ale Uniunii Europene și din Croația reunite în Grupul Prietenii Coeziunii s-au întâlnit vineri la București, alături de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și au cerut mai-marilor UE să nu fie redusă alocarea bugetară pentru politica de convergență în cadrul financiar 2014-2020, însă și-au recunoscut incapacitatea de a absorbi fondurile puse la dispoziție în perioada 2007-2013.

La finalul reuniunii, oficialii, printre care și premierul român, Victor Ponta, au adoptat o declarație comună pe care vor să o expună și în Consiliul European.

”Trebuie să se asigure echilibrul între simplificarea mecanismului de implementare a politicii de coeziune şi eficacitatea cheltuielilor pentru coeziune. În consecinţă, flexibilitatea sau uşurinţa în utilizare sunt esenţiale. Credem că este importantă îmbunătăţirea, în continuare, a calităţii cheltuielilor. Cu toate acestea, cheltuirea mai bună nu trebuie să reprezinte un motiv sau o deghizare a unor reduceri ulterioare a anvelopei financiare dedicate Politicii de Coeziune”, cer ”Prietenii Coeziunii”.

La reuniunea de la Bucureşti au participat prim-miniştri şi reprezentanţi din România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania, precum și din Croația, care se află în proces de aderare la UE.

Grupul Prietenii coeziunii cuprinde în mare parte statele net beneficiare ale acestei politici europene și acţionează pentru menţinerea coerenţei şi unităţii de poziţii necesare pentru a face faţă presiunii statelor net contributoare de a reduce bugetul UE şi implicit alocările pentru politica de coeziune.

Ce mai cuprinde declarația comună de la București:

  • Eforturile Uniunii Europene trebuie să fie orientate, în principal, pe măsuri care să contribuie în mod semnificativ la creşterea economică şi pentru crearea de locuri de muncă. Acest lucru poate fi asigurat, fără rezerve, prin politicile de coeziune, care reprezintă un important instrument pentru investiţii, aflat la dispoziţia UE, în vederea stimulării creşterii economice, a nivelului angajărilor şi a competitivităţii în ţările membre, ţinând cont de strategia Europa 2020 şi de necesitatea disciplinei fiscale.
  • Politica de coeziune este în mod particular importantă pentru reducerea blocajului şi stimularea potenţialului pieţei unice. Rămâne, astfel, cel mai important instrument financiar al strategiei Europa 2020. Politicile de coeziune joacă un rol major în găsirea unui echilibru între creşterea economică şi stabilitatea fiscală. De aceea, trebuie menţinută finanţarea echitabilă în cadrul politicii de coeziune.
  • Cu toţii suntem de acord, însă, că politica de coeziune trebuie reformată. În acest context, salutăm propunerile înaintate de Comisie şi ne exprimăm credinţa că dezbaterea privind eficacitatea politicilor co-finanţate din bugetul UE ar trebui să fie parte fundamentală a negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, mai precizează documentul.

Barroso: Absorbiți mai mult ca să primiți la fel

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, le-a spus oficialilor din grupul Prietenii coeziunii să își consolideze capacitatea de absorbție a banilor europeni pentru a beneficia și în 2014-2020 de o alocare la fel de solidă pe segmentul coeziunii.

”Dacă vreţi ca nivelul fondurilor de coeziune să rămână unul solid în viitor, trebuie într-adevăr să arătaţi că el produce rezultate tangibile şi că pentru viitor au fost trase învăţămintele corecte, potrivit cărora noua abordare privind coeziunea sintetizează conceptul de <Cheltuire mai bună> a resurselor. Cred că acest lucru este esenţial dacă dorim să existe un consens şi un succes în negocierile privind Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, le-a spus Barroso celor 16 premieri și alți oficiali de rang înalt, preponderent din țările estice ale UE.

Barroso a demonstrat cu cifre că fondurile de coeziune reprezintă cea mai solidă resursă pentru investițiile publice în statele net beneficiare, însă România are o pondere scăzută a fondurilor europene în investiții, comparativ cu alte țări, au relevat cifrele președintelui CE.

Începând cu anul 2009, politica de coeziune a reprezentat 44% din investiţiile publice totale în România.

În Lituania fondurile de coeziune au fost 78% din investiţiile totale , iar în Ungaria au ajuns la 97%, constituind un mijloc de asigurare a stabilităţii în timp de criză.

Barroso a cerut statelor membre să coreleze programele de coeziune cu strategia generală de creştere economică în Europa, mai ales în perioade de criză când cetăţenii europeni se confruntă cu greutăți.

Organizarea evenimentului

Oficialii veniți la București l-au lăudat pe premierul Ponta pentru organizarea reuniunii europene, dar pentru jurnaliștii acreditați la eveniment accesul la informații a fost redus, iar datele furnizate publicului au avut mai degrabă substanța unor lozinci politice.

Pe de altă parte, evenimentul a fost inițiat de fostul premier Mihai-Răzvan Ungureanu, în timpul mandatului său de 78 de zile.

Premierii și ceilalți oficiali s-au reunit cu ușile închise la Palatul Parlamentului, iar o parte a staffului lor a putut urmări pe un ecran dezbaterea din plen, la sala de ascultare, însă jurnaliștii nu au avut acces.

Declarația comună a fost disponibilă încă de joi, sub formă de draft, la Comisia Europeană, iar discursul lui Barroso a fost oferit presei doar de Comisie, sub formă scrisă, jurnaliștilor acreditați la Bruxelles.

În marja evenimentului, premierul Ponta a avut 7 întâlniri bilaterale, la care nu a avut acces presa și nici Biroul de presă al Guvernului nu a oferit vreo informație de conținut.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »