Deficitul contului curent pe 2018 va depăşi cota critică de 4% din PIB

De Iulian Soare | 14.12.2018 .

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele zece luni din anul curent un deficit de aproape 8 miliarde de euro, cu circa 52% mai mare faţă de cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului anterior. De reţinut, suma este deja de 3,9% din PIB recent estimat oficial în prognoza de toamnă la 204,21 miliarde euro ( 949,6 miliarde lei la un curs mediu de 4,65 lei/euro).

Estimarea de deficit de cont curent a fost ajustată recent de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) de la 3,1% din PIB la doar 3,5% din PIB, dar minusul de aproape două miliarde de euro din schimburile de bunuri pe octombrie a dat deja peste cap şi prognoza oficială revizuită.  Valoarea de atenţie pe tabloul de bord pentru urmărirea dezechilibrelor macroeconomice ale ţărilor membre UE, ca medie pe ultimii trei ani, este de 4% din PIB. Ea va fi, foarte probabil, depăşită în 2018.

Cea mai slabă evoluţie s-a înregistrat pe segmentul combinat de bunuri şi servicii, unde creşterea soldului negativ a fost de 86% (de la circa 2,6 miliarde euro la peste 4,8 miliarde euro). În timp ce schimburile de mărfuri cu exteriorul s-au soldat cu un rezultat mai slab cu ceva mai mult de două milliarde de euro (de la -9,53 miliarde euro la -11,57 miliarde euro), soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii a scăzut cu aproape trei procente, de la +6,92 miliarde euro la +6,72 miliarde euro.

Ritmul de creştere a plăţilor în contul bunurilor livrate în ţară (+11,3%) a fost mai mare faţă de sumele intrate în contul expedierilor efectuate (+9,3%). Totodată, s-a diminuat şi capacitatea de a acoperi o parte semnificativă din minusul rezultat în schimbul de mărfuri pe baza soldului pozitiv al serviciilor, de la circa 73% la doar 58%.

Rezultatul a fost ceva mai slab şi pe segmentul de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (2.206 milioane euro faţă de 2.275 milioane euro) iar soldul pozitiv din activitatea de transport a scăzut cu peste trei procente, de la +3.194 milioane euro la +3.092 milioane euro). Alte servicii au perfomat mai bine şi au consemnat un aport suplimentar de aproape 2,5 miliarde euro.

Totodată, a continuat deteriorarea soldului pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut modic (cu ceva mai mult de patru procente) dar cheltuielile, alimentate de creşterea veniturilor populaţiei, au avansat cu aproape 20%. Astfel, s-a consemnat înrăutăţirea substanţială a soldului sectorial (+63%, de la -649 milioane euro până la -1.059 milioane euro).

Deficitul înregistrat la începutul anului de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a crescut cu 170 milioane euro (3,6% în plus faţă de aceeaşi perioadă din 2017).

Din păcate, pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu 317 milioane euro. Dacă sumele trimise în ţară au evoluat în scădere (de la 3.605 milioane euro la 3.344 milioane euro), cele ieşite din ţară au crescut uşor (de la 1.574 milioane euro la 1.630 milioane euro).

Investiţiile străine

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a situat uşor sub nivelul de la finele anului trecut (2.425 milioane euro la 30.10.2018 faţă 2.468 milioane euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost în intervalul ianuarie-octombrie din acest an cu circa zece procente mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (4.561 milioane euro faţă de 4.156 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 3.589 milioane euro iar creditele intragrup au înregistrat valoarea de 972 milioane euro, în creştere puternică ( circa 600 milioane euro) faţă de luna precedentă.

Datoria externă totală a crescut după primele zece luni ale lui 2018 cu 1.492 milioane euro (sau +1,5%) faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la circa 98.853 milioane euro. De reţinut, însă, în timp ce datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 0,3%, datoria pe termen scurt a crescut cu aproape 6% şi a depăşit pragul de 30 miliarde euro. De la începutul anului, plățile aferente datoriei externe au depăşit 50 miliarde euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 20,6%, în scădere faţă de luna anterioară şi sub nivelul de 25% consemnat în anul 2017 (valoare, la rândul ei, mai mica decât cea de 30% de la finele lui 2016). Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a urcat uşor la 4,8 luni, dar a rămas sub nivelul din 2017 (5,4 luni) şi sub recomandarea teoretică de 6 luni.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a crescut uşor faţă de luna anterioară dar a rămas mult sub nivelurile consemnate în anii trecuţi.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »