Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

De Marin Pana | 3.12.2018 .

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, majorarea cheltuielilor a fost de aproape şase ori mai mare (+1,7 puncte procentuale), ceea ce a dus la intrarea în ultimele două luni ale anului cu un deficit de 2,20% din PIB, cam de trei mai mare faţă de intervalul similar din 2017.

Aşadar, datele operative publicate de Ministerul Finanțelor arată că bugetul general consolidat a consemnat la finele lunii octombrie 2018 venituri de 24,5% din PIB estimat (reevaluat la 949,6 miliarde lei faţă de 907,9 miliarde lei, valoarea iniţială legea bugetului) faţă de cheltuieli cifrate la 26,7% din PIB.

Pentru a se încadra în obiectivul de 2,96% din PIB deficit la finele anului, cureaua de austeritate a  finanţelor publice va trebui să fie mult mai „strânsă” decât în intervalul 2015 – 2017, undeva la aproape o treime din ce s-a cheltuit pe ultima sută de metri anul trecut din banii alocaţi.

Acum, întrebarea este dacă vom obţine performanţa de doar 0,77% din PIB deficit pe ultimele două luni. Coincidenţă semnificativă, exact cel consemnat pe primele ZECE luni din 2017 (vezi tabelul).

De reţinut, nici măcar în anul de graţie 2015, în care deficitul s-a încadrat în cerinţele de stabilitate macroeconomică după standardele europene, România nu a reuşit să se dezbare de obiceiul de a cheltui masiv pe final de an şi a urcat cu deficitul pe ultimele două luni până la 2,75% din PIB.

Doar că atunci a beneficiat de un rezultat în execuţia bugetară la zece luni care astăzi, după doar trei ani, poate părea SF, excedent de +1,28% din PIB. După care, pe fondul unor valori din ce în ce mai slabe, intrate în domeniul negativ, a strâns cureaua, dar a rămas în permanenţă la peste două procente deficit cumulat pe ultimele două luni.

Acum suntem puşi în situaţia de a obţine un rezultat pe final de an de aproape două ori mai bun decât cel mai bun din ultimii cinci ani, cel din 2013, când încă ne străduiam să ieşim din criză. Cu riscul serios de a pune o serie de beneficiari de fonduri în situația de a nu mai putea executa în bune condiții lucrările contractate din fonduri publice.

De reţinut, chiar dacă rezultatul de deficit pe cash se va încadra în plafonul de 3% din PIB va trebui să aşteptăm verdictul Eurostat, pentru a vedea dacă am reuşit să evităm la mustaţă traversarea pragului limită şi conform contabilităţii europene ESA, cea care contează pentru comparabilitate internaţională şi pentru încadrarea în criteriile de la Maastricht, urmărite pentru adoptarea euro.

Cauza deficitului – ritmul de creştere a cheltuielilor

Simplificat, bugetul general consolidat a înregistrat pe primele zece luni din 2018 un deficit de circa 21 miliarde de lei, mult mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, când a fost de aproximativ 7 miliarde lei. Iar asta după doar ceva mai mult de 1 miliard de lei în aceeaşi perioadă din 2016, pentru a avea imaginea completă a tendinţei pe care ne-am încadrat.

De reţinut, NU veniturile mai mici au fost cauza majorării deficitului la 10 luni ci cheltuielile mai mari. Angajate nechibzuit şi fără legătură cu performanţa economică (vezi inclusiv majorarea pensiilor cu 10% de la mijlocul anului, cauză directă a majorării deficitului bugetar, şi nu doar nu doar pe anul în curs)

Ritmul în care banii au ajuns în visteria statului a depăşit cât se poate de clar avansul altminteri robust al PIB (+11,8% pe încasări pe primele zece luni la un avans al PIB ceva mai mare de 4%), dar nu a putut ţine pasul cu ritmul cel puţin ciudat de angajarea a noi cheltuieli publice.

Cheltuieli crescute 18,1% per total, cu vârfuri similare de 25,4% la cheltuieli de personal şi 25,5% la dobânzi, la care s-au adăugat cele 73,6% cheltuieli de capital generate de onorarea obligaţiilor de creştere a cheltuielilor pentru apărare conform angajamentului luat de a ajunge la 2% din PIB.

Una peste alta, când ai un ritm de creştere a încasărilor triplu faţă de cel al avansului economic (resimţit de cei care suportă povara fiscală), apare ca total contraproductiv să ai un ritm de patru ori mai mare pe partea de cheltuieli, după ce de-abia te-ai încadrat anul trecut într-un plafon de deficit stabilit pentru situaţii de criză şi nu de creştere susţinută.

Etichete: , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »