Degradarea de către S&P a ratingului Franţei şi altor 8 ţări euro – reacţii şi consecinţe

De Iulian Soare | 16.1.2012 .

Decizia de vineri seara a agenţiei de rating Standard&Poor’s de a retrograda ratingul Franţei, care a pierdut pentru prima dată după 1975 nivelul maxim de triplu A, a stârnit rumoare în Hexagon şi în Europa, alte opt ţări din zona euro primind de asemenea note în scădere.

Sarkozy – să nu dramatizăm”

Confruntat cu perspectiva alegerilor prezidenţiale din martie şi acuzat deja de contracandidaţii săi că va intra în istorie ca preşedintele care a pierdut ratingul AAA al Franţei, Nicolas Sarkozy a ales să evite o poziţie directă cu privire la decizia S&P. “Trebuie să rezistăm, trebuie să luptăm, trebuie să arătăm că avem curaj, trebuie să ne păstrăm calmul”, a spus el duminică, la Amboise, într-o referire mai largă la criza economică. El a promis că va lua noi măsuri de „reformare a statului” şi că le va anunţa până la sfârşitul lunii, relatează Reuters.

Premierul Francois Fillon a subliniat însă într-o conferinţă de presă că Franţa a intrat în colimatorul agenţiei S&P nu din cauza problemelor economice interne sau insuficienţei planului guvernamental de a reduce progresiv cheltuielile până în 2016, ci a expunerii la criza datoriilor din zona euro. “Decizia reprezintă o alertă pe care nu o trebuie să o dramatizăm mai mult decât nu ar trebui nici să o subestimăm”, a spus Fillon. El a adăugat că retrogradarea nu reprezintă o surpriză, chiar dacă a venit într-un moment nepotrivit, când investitorii începuseră să vadă rezultatele eforturile de stabilizare făcute în zona euro.

Merkel cere urgentarea pactului fiscal şi a mecanismului permanent de stabilitate

“Suntem provocaţi să implementăm chiar şi mai urgent pactul fiscal şi să o facem responsabil, fără a-l dilua”, a comentat raportul S&P şi cancelarul german Angela Merkel, potrivit Reuters. Ea a subliniat că trebuie grăbită şi implementarea Mecanismului European de Stabilitate – MES, de 500 de miliarde de euro, care ar fi trebuit să preia în vară rolul Fondului European de Stabilitate Financiară – FESF.

Ministrul de finanţe Wolfgang Schäuble a recunoscut că retrogradarea Franţei şi celorlalte ţări din zona euro va avea impact şi asupra Germaniei, deşi aceasta este singura ţară căreia S&P i-a menţinut ratingul, dar şi perspectiva pozitivă. ‘Cred că suntem strâns legaţi unii de ceilalţi. Din acest motiv, actuala situaţie nu ne lasă indiferenţi. Franţa este însă pe drumul cel bun’, a spus demnitarul german, care a amintit că agenţiile Fitch şi Moody’s menţin ratingul maxim al Hexagonului.

Reacţii critice

Raportul S&P a fost primit însă şi cu declaraţii mai puţin constructive, mai multe voci autorizate reproşând în primul rând momentul ales, la o săptămână după ce Italia şi Spania reuşiseră să plaseze obligaţiuni cu randamente în scădere simţitoare, ceea ce indica o creştere a încrederii investitorilor în măsurile de stabilizare asumate în ţările europene.

Pentru că toată Europa a fost declasată, avem de-a face clar cu o acţiune politică”, a spus, potrivit agenţiei APA, Ewald Nowotny, guvernatorul Băncii Centrale a Austriei, ţară care de asemenea a pierdut ratingul AAA. Cancelarul Werner Faymann a reiterat şi el ideea sa că „Austria trebuie să îşi sporească independenţa faţă de pieţele financiare”.

Premierul Elio Di Rupo al Belgiei, ţară care nu a fost retrogradată, a criticat şi el S&P. “Agenţiile de evaluare financiară joacă un rol, dar într-un mod foarte curios, din cauză că au tendinţa să ne antreneze către o spirală negativă prin atitudinea lor, prin tempo”, a declarat Elio Di Rupo, potrivit Mediafax. Iar ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, s-a referit la necesitatea înfiinţării agenţiilor de rating europene.

Chiar şi preşedintele cipriot Dimitris Christofias a spus că este “inacceptabilă” decizia Standard&Poor de a retrograde ratingul ţării sale, într-un moment când dădea semne evidente că va ieşi din criză.

Comisia Europeană: “Rămâi uimit de momentul ales”

Chiar şi oficialii Comisiei Europene au criticat deschis agenţia americană. Comisarul european pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier, s-a declarat sâmbătă “uimit”, într-o declaraţie transmisă AFP. “Într-o perioadă în care toate guvernele şi toate instituţiile europene sunt mobilizate” pentru a întări controlul conturilor publice şi guvernanţa Uniunii Europene, “rămân uimit de momentul ales de agenţia Standard and Poor’s şi, pe fond, de evaluarea sa care nu ţine cont de progresele actuale”, a afirmat comisarul Barnier.

Şi mai drastic a fost comisarul pentru Afaceri Economice, finlandezul Olli Rehn. “După ce am verificat că momentul nu a fost ales la întâmplare, regret decizia aberantă adoptată astăzi (vineri) de Standard and Poor’s cu privire la ratingul mai multor ţări din zona euro, în momentul în care acestea acţionează hotărât pe toate fronturile cu scopul de a răspunde crizei“, a afirmat Rehn, potrivit Agerpres.

Consecinţe

Degradarea Franţei şi a altor mari economii europene complică şi face ceva mai costisitoare planurile de stabilizare a zonei euro, notează Le Figaro.

O primă victimă colaterală a deciziei S&P este Fondul European de Stabilitate Financiară, de ajutorul căruia beneficiază în prezent Portugalia şi Irlanda. FESF va pierde, de asemenea, în următoarele zile ratingul AAA, chiar dacă Germania, Finlanda, Olanda şi Luxemburg îşi vor mări cota lor de participare, a avertizat S&P. Degradarea FESF va face mai costisitoare găsirea banilor pentru intervenţia în sprijinul verigilor slabe din zona euro, ceea ce va însemna că Banca Centrală Europeană ar putea fi chemată să îşi asume şi mai mult rolul de pompier.

Germania ar putea fi din nou solicitată să îşi asume refinanţarea ţărilor cu probleme din zona euro. Frank Schaffler, responsabilul pentru probleme financiare al FDP, formaţiunea liberală parteneră în coaliţia guvernamentală a Angelei Merkel, a subliniat că Germania va trebui să îşi mărească plafonul de 211 miliarde euro contribuţie la fondul european de salvare votat în septembrie 2011. “Germania nu va mai putea contribui doar cu 40% la FESF, ci va trebui să îşi urce contribuţia la 70%”, a apreciat Schaffler, citat de Le Figaro.

Noi dureri de cap la Roma şi Madrid

Franţa nu va suferi prea mult după pierderea triplului A. Solvabilitatea Italiei şi Spaniei sunt principalul risc. Refinanţarea celor două ţări este decisivă”, a apreciat Jorg Kramer, economistul-şef al Commerzbank.

Potrivit Corriere della Sera, Italia este acum la BBB+, adică doar trei trepte de nivelul “junk-gunoi”, iar capacitatea Romei de a refinanţa scadenţa datoriei sale în 2012, adică aproape 300 de miliarde de euro, este din nou pusă la îndoială. S&P a indicat în raportul său că s-a diminuat cererea externă pentru obligaţiunile italiene, însă tocmai retrogradarea sporeşte vulnerabilitatea datoriei Romei. Deoarece marile fonduri de pensii şi de asigurări vor sta în continuare la distanţă de titlurile italiene, deşi se aştepta să redevină clienţi pentru acestea după măsurile de austeritate ale guvernului lui Mario Monti.

Iar la Madrid, un oficial al Ministerului de Finanţe a aruncat vina acestei retrogradări asupra fostului guvern socialist, în condiţiile în care Spania a încheiat 2011 cu un deficit de 8% din PIB, depăşind cu mult ţinta de 6%. Programul de austeritate anunţat de guvernul conservator al lui Mariano Rajoy, prin care ar urma să se facă economii de 15 miliarde euro în 2012 (1,5% din PIB) va asigura echilibrul financiar, a asigurat oficialul spaniol, potrivit Wall Street Journal.

Marea retrogradare Standard&Poor’s

În afară de Franţa, au mai pierdut câte o treaptă: Austria, Slovacia, Slovenia, Malta, şi câte două trepte Italia, Spania, Portugalia, Cipru.

Marile economiii:

  • Italia a coborât două trepte, la “BBB+”
  • Austria a coborât o treaptă, la “AA+”
  • Spania, a cobotâr două trepte, la “A”, de la “AA-”
  • Portugalia – a pierdut două trepte şi se îndreaptă spre statutul ţărilor nerecomandfate investitorilor, la categoria “junk”.

Şi-au păstrat ratingurile Germania, Luxembourg, Finlanda, Olanda, Estonia şi Irlanda.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »