Victor Bratu
Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Citeste mai departe »
De Victor Bratu | 24.4.2016 .
Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, va cere Germaniei să se implice mai mult în misiunile de apărare a statelor membre NATO din estul Europei, potrivit unor surse citate de revista germană Der Spiegel. Printre statele în care ar urma să fie suplimentate efectivele NATO se numără România, Polonia şi ţările baltice, scrie Mediafax.
Barack Obama ar urma să îi solicite cancelarului german Angela Merkel şi premierului britanic David Cameron suplimentarea efectivelor armate din aceste zone pentru “descurajarea” Federaţiei Ruse.
Preşedintele american se va întâlni luni la Hanovra cu patru lideri europeni, respectiv Angela Merkel, David Cameron, preşedintele Franţei, Francois Hollande şi cu premierul Italiei, Matteo Renzi.
Conform surselor citate de presa germană, un anunţ oficial în acest sens ar putea fi făcut în urma summit-ului NATO care va avea loc anul acesta, la Varşovia, în perioada 8-9 iulie.
Cererea de acum a preşedintelui SUA face parte dintr-o serie întreagă de solicitări privind suplimentarea forţelor militare NATO în regiune, pe fondul tensiunilor privind acţiunile militare ale Rusiei.
La finalul lunii trecute, Pentagonul a anunţat că SUA vor trimite trupe suplimentare în statele est-europene, inclusiv în România, începând cu 2017.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat la rândul său, la jumătatea lunii februarie, că alianţa va suplimenta prezenţa militară în zona Mării Negre, inclusiv prin staţionarea unor avioane de recunoaştere Awacs în România, Bulgaria şi Turcia.
Cu doar câteva zile înaintea acestui anunţ, Casa Albă a decis suplimentarea bugetului de apărare pentru a asigura prezenţa unui efectiv militar permanent în Europa, potrivit unor surse citate de New York Times. De asemenea, SUA ar urma să trimită în România, Ungaria şi statele baltice echipamente militare suplimentare în valoare de 3,4 miliarde de dolari, sumă de patru ori mai mare decât cea alocată anterior.
Totodată, miniştrii Apărării din statele membre UE s-au reunit în februarie la Bruxelles pentru a discuta despre noul plan de întărire a securităţii din centrul, nordul şi estul Europei.
Potrivit informațiilor obţinute de presa britanică, planurile UE implică trimiterea unor batalioane de luptă (între 500 și 1.000 de soldați) în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Bulgaria.
La finele anului trecut a devenit operaţional scutul antirachetă de la Deveselu, care face din sistemul de apărare AEGIS operat în comun de SUA şi de NATO. Lucrările au început în 2013, investiţia totală urmând să se ridice la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă cheltuieli curente, tot din bugetul SUA, de circa 20 de milioane de dolari pe an. Decizia României de a găzdui un segment din scutul antirachetă al NATO a fost luată în 2010 de către CSAT, un an mai târziu fiind semnat acordul oficial.
Etichete: Barack Obama, forte suplimentare, Germania, mobi, nato, newsmain
Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […]
...
Citeste mai departe »
Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […]
...
Citeste mai departe »
Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […]
...
Citeste mai departe »
Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […]
...
Citeste mai departe »
Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […]
...
Citeste mai departe »
România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […]
...
Citeste mai departe »
Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […]
...
Citeste mai departe »
Opiniile prezentate pe acest site, precum si comentariile la articole cad in responsabilitatea exclusiva a autorilor.
Acestea sunt folosite pentru a imbunatati experienta ta de navigare. Selecteaza scopurile pentru care doresti ca acest website sa stocheze datele tale personale. Continuand navigarea, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor noastre.
Cookie-urile sunt mici fişiere de text ce pot fi utilizate de către site-urile web pentru a face utilizarea lor mai eficientă.
Acest site utilizează diferite tipuri de cookie-uri. Unele cookie-uri sunt plasate de către servicii părţi terţe care apar pe paginile noastre.
Puteți, în orice moment, să modificați sau să vă retrageți acordul din privind modulele cookie de pe website-ul nostru.
Aflați mai multe despre cine suntem, cum ne puteți contacta și cum procesăm datele personale în Politica noastră de confidențialitate.
Nota de informare privind cookie-uri actualizată ultima oară în data de 25.02.2019. GDPRotect.ro