Deutsche Welle: Fondurile structurale neutilizate de România ar putea merge la Grecia. MAEur de la Bucureşti face precizări

De Elena Poenaru | 27.5.2012 .

UPDATE // România riscă să piardă fondurile structurale neutilizate, potrivit unei analize făcute de Deutsche Welle, autorii precizând că preţul pe care UE este dispusă să-l plătească pentru ca Grecia să rămână în zona euro ar putea conţine şi aceste fonduri.

Germania şi Franţa au avut puncte de vedere ireconciliabile cu privire la aspectele centrale privind eurozona, la Consiliul European informal. Totuşi, participanţii au căzut de acord asupra unor chestiuni aparent marginale, dar de interes major pentru România: un semnal de încurajare care ar trebui să fie dat alegătorilor greci, în perspectiva alegerilor din 17 iunie, notează Deutche Welle, citat de Mediafax.

Dar consensul acesta, ca şi divergenţele, sunt strâns legate între ele. În primul rând este de semnalat dezacordul radical dintre Germania şi Franţa cu privire la emiterea de euro-obligaţiuni. Preşedintele Franţei a pledat pentru emiterea în comun de către toate ţările zonei euro a unor obligaţiuni(bonduri), menite să împartă riscurile în mod egal. Germania a rămas însă pe poziţiile cunoscute. Aşa cum afirmase ministrul de finanţe, Wolfgang Schauble, înaintea reuniunii din seara de miercuri, “atâta vreme cât fiecare ţară îşi duce propria politică bugetară, este exclus să punem în comun garanţia pentru eurobonduri”, se notează în articol.

Dacă unele ţări ca Spania sau Italia speră să poată împrumuta bani mai ieftin, Germania are serioase motive să creadă că, odată cu acest aranjament, va fi nevoită să plătească mai mult pentru împrumuturile sale, deoarece credibilitatea generală a acestor obligaţiuni ar putea scădea în raport cu credibilitatea ei actuală. Preşedintele Franţei a schiţat un proiect vast, potrivit căruia împrumurile obţinute cu ajutorul acestor eurobonduri ar putea fi utilizate pentru deschiderea unor şantiere în domeniul energiei şi noilor tehnologii.

Din punctul de vedere al Germaniei şi al altor ţări ca Olanda şi Finlanda, ar fi de dorit însă ca, în prealabil, fiecare ţară să respecte cu stricteţe regula prudenţei bugetare, căci altfel există riscul ca eurobondurile să-şi piardă credibilitatea, adâncind şi mai mult criza datoriilor, notează Deutsche Welle.

În acest context în care punctele de vedere ar fi greu de armonizat, ajutorul imediat care ar putea fi oferit Greciei s-a impus instantaneu ca punct de consens şi ca platformă pentru o solidaritate europeană reconfirmată.

Liderii europeni speră, în acest fel, să-i determine pe greci să voteze în 17 iunie cu acele partide care susţin măsurile de austeritate şi care ar face posibilă menţinerea ţării în zona euro. Aceste fonduri nu sunt însă altceva decât fondurile structurale (gratuite) rămase neutilizate şi care, potrivit Comisiei Europene, ar reprezenta, pentru perioada care se încheie în 2014, 80 de miliarde de euro.

O parte însemnată a acestor sume de bani ar reveni teoretic României, care nu a reuşit să utilizeze decât foarte puţin. În plus, multe din fondurile deja utilizate sunt grevate de suspiciuni sau chiar fraude dovedite de organismele specializate. În aceste condiţii România are mari dificultăţi în a pleda pentru reportarea fondurilor neutilizate pentru perioadele următoare.

Înainte de reuniunea de miercuri, preşedintele Traian Băsescu declarase că:

“Măsurile de creştere economică nu trebuie să vizeze în niciun caz, din punctul nostru de vedere, diminuarea fondurilor structurale”. După reuniunea Consiliului, şeful statului a evitat însă să vorbească deschis despre situaţia delicată în care se află România, declarând doar că a propus “Comisiei şi Consiliului să analizăm în perioada următoare posibilitatea extinderii termenului de utilizare a banilor din bugetul 2007-2013 cu trei ani”.

România riscă să piardă definitiv sume importante din fondurile europene gratuite care ar putea fi alocate, în condiţiile crizei actuale, Greciei în primă istanţă sau poate şi Spaniei, precizează sursa citată.

Ministerul Afacerilor Europene:România nu a pierdut până acum niciun euro prin dezangajări automate

Într-o precizare la informațiile difuzate de postul german de televiziune, Ministerul român al Afacerilor Europene a subliniat că fondurile europene pierdute de un stat membru revin la bugetul Uniunii Europene și apoi se scad din contribuţia viitoare a statelor membre.

”Legislaţia comunitară în vigoare nu prevede posibilitatea realocării fondurilor structurale şi de coeziune între statele membre. Fondurile pierdute de un stat membru prin dezangajare (conform regulii n+2/n+3) se reîntorc la bugetul Uniunii Europene şi apoi se scad din contribuţia viitoare a statelor membre”, explică MAEur.

Explicațiile Bucureștiului:

  • România nu a pierdut până în prezent niciun euro prin dezangajări automate din totalul fondurilor structurale şi de coeziune de 19,2 miliarde de euro alocate pentru obiectivul „Convergenţă” în perioada 2007-2013. Guvernul României acţionează pentru a preveni o dezangajările de fonduri la sfârşitul anului 2012 şi pe viitor.
  • Pentru a asigura un grad cât mai înalt de absorbţie a instrumentelor structurale, România a realocat deja fonduri în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) pentru proiecte destinate inserţiei şi menţinerii pe piaţa muncii a tinerilor. Totodată, România intenţionează să efectueze o realocare între diferite programe operaţionale, punând accentul pe finanţarea de proiecte care să asigure creştere economică şi sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă..
  • La data de 18 mai 2012, rata proiectelor aprobate pentru ansamblul celor 7 programe operaţionale din România a fost de 82,1 %, iar rata de contractare de 73,5 %. Proiectele depuse până la această dată au o valoare de aproape două ori mai mare decât suma alocată ţării noastre pentru exerciţiul bugetar 2007-2013.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »