Dezbatere electorală europeană/Jean-Claude Juncker şi Martin Schulz au încercat să găsească un mod de a se diferenţia unul de celălalt

De Anne-Marie Blajan | 10.4.2014 .

Doi dintre principalii candidaţi pentru preşedinţia Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Junker şi germanul Martin Schulz, au avut miercuri seara prima lor dezbatere electorala, transmisă de France 24.

Ambii candidaţi, vorbitori nativi de limba germană, au argumentat timp de 50 de minute, în limba franceză, care este echilibrul perfect între austeritate, controlul cheltuielilor publice şi creştere economică.

Într-un mod surprinzător, cei doi au fost mai degrabă de acord, decât să se contreze, un consens pro-european care ar putea fi exploatat de populiştii anti-UE ai extremelor de stânga şi dreapta, comentează Reuters. Cei din urmă culpabilizează Bruxelles-ul pentru criza economică de pe continent şi pentru rata şomajului atât de ridicată.

Ce vă deosebeşte? – cea mai grea întrebare a dezbaterii

Viziunile relativ similare – cu diferenţele ideologice fireşti, însă – i-au făcut pe moderatorii dezbaterii să îi întrebe pe cei doi candidaţi ce îi deosebeşte. A fost un moment de pauză înainte ca Martin Schulz să răspundă: „Nu ştiu ce ne deosebeşte… Programul candidatului PPE este destul de apropiat de al meu, dar trebuie să ne întrebăm dacă PPE în întregul său este atât de apropiat de viziunea noastră”.

La rândul său, Jean-Claude Juncker a argumentat cu lunga sa carieră în leadership-ul european. În repetate rânduri şi-a început frazele astfel: „Când eram în consiliul European, al cărui membru domnul Schulz nu a fost niciodată, permiteţi-mi să-i explic că…” la acest gen de discurs, candidatul socialist a replicat spunând că Parlamentul European, al cărui preşedinte este, i-a avertizat încă de la început pe liderii europeni asupra crizei şi asupra faptului că politicile lor sunt greşite.

Cei doi oameni politici, din principalele familii politice europene – popularii şi social-democraţii – au recunoscut însă că încă nu s-a încheiat criza economică, faptul că disciplina bugetară este în continuare necesară, că una dintre priorităţi trebuie să fie locuri de muncă pentru tineri şi accesul IMM-urilor la creditare şi că europa trebuie să lupte împotriva imigraţiei ilegale.

Despre datorii suverane şi reluarea creşterii economice

Fostul premier al Luxemburgului şi şef al Eurogrup, Jean Claude Juncker, 59 de ani, a pledat pentru menţinerea unui control strâns asupra datoriilor publice. „Este nevoie de o reluare a creşterii în Europa”, a spus el, „iar reîntoarcerea la creştere economică nu se poate fonda pe deficite şi nivele de îndatorare din ce în ce mai mari. Ţările cu cea mai mică datorie suverană sunt si cele care au cea mai mare creştere economică”, a argumentat acesta.

În viziunea socialistului Martin Schulz, „trebuie combinată disciplina bugetară cu investiţiile strategice pentru a avea creştere economică şi locuri de muncă”. Este un exemplu care funcţionează în Germania, a argumentat acesta.

Politicianul socialist a spus despre contracandidatul său şi despre ceilalţi lideri conservatori de la conducerea instituţiilor europene că la izbucnirea crizei în zona euro au pus un diagnostic greşit problemei şi au prescris austeritate şi şomaj.

„Această teorie a reducerii unilaterale a cheltuielilor pentru recâştigarea încrederii investitorilor nu a funcţionat. Avem nevoie de o schimbare de direcţie”, a pledat el.

Europa are nevoie de investiţii strategice în cercetare, educaţie şi inovare, pentru a-i atrage în câmpul muncii pe cele 28 de milioane de europeni aflaţi în şomaj, dintre care mai mult de jumătate sunt tineri, în unele ţări, a mai spus Martin Schulz.

„Pentru a face investiţii trebuie să acceptăm o creştere a nivelului datoriilor şi este un instrument de asigurare a reluării creşterii economice. A spune, ca şi cum ar fi ânscris în Biblie, că reducerea datoriilor suverane duce imediat la creştere economică este fals”, a argumentat acesta.

Combaterea şomajului, prioritatea numărul 1 a ambilor candidaţi

Martin Schulz consideră că vom putea spune că am ieşit din criză „doar în momentul în care am câştigat lupta împotriva şomajului”. O opinie împărtăşită de contracandidatul popular. Jean-Claude Juncker crede că UE are, de fapt, 29 de state membre, „al 29-lea fiind compus din cei care nu au un loc de muncă”. „Nu avem succes atâta vreme cât rata şomajului nu a scăzut considerabil”, a afirmat fostul premier luxemburghez.

Politica de imigraţie trebuie să fie reglementată la nivel european

ambii candidaţi au pledat pentru o imigraţie bine controlată. „Suntem o destinaţie pentru imigraţie”, a spus Martin Schulz, care a afirmat că trebuie formalizată „imigraţia legală”, aşa cum au făcut Statele Unite, Canada, Australia sau Noua Zeelandă.

Europa are o politică pentru refugiaţi, dar este esenţial să aibă o „politică de imigraţie legală”, pentru ca „cei fără speranţă să nu cadă în mâinile reţelelor de criminalitate”. Este nevoie de un sistem de imigraţie care să facă o repartiţie a imigranţilor între statele membre, susţine candidatul socialist.

La rândul său, Jean-Claude Juncker a pledat pentru o imigraţie mai bine reglementată. „Să ne imginăm că Europa trebuie să devină un teritoriu care să nu accepte imigranţi este o iluzie. (…) Aş vrea ca Europasă rămână un continent primitor. (…) Libertatea de circulaţie în spaţiul comunitar este unul dintre principiile esenţiale şi de bază ale Uniunii Europene. Nici nu poate fi vorba să îl abolim”, a sus politicianul popular, referindu-se şi la imigraţia intracomunitară.

Rolul Comisiei Europene

Dezbaterea a abordat şi rolul pe care îl văd cei doi ăentru comisia europeană, ca instituţie comunitară. „Nu trebuie să interfereze în viaţa cetăţenilor, ci să se ocupe de marile dosare, de jocurile importante”, crede Jean-Claude Juncker.

„Trebuie să integreze cetăţenii în procesul de luare a deciziilor, un proces pe care să îl facă vizibil, transparent şi să permită oamenilor să ştie cine ce face”, a spus şi Martin Schulz.

Crezul politic al celor doi candidaţi

Jean-Claude junker a remaintit că „sub conducerea unor guverne PPE a fost combătută criza”. Marile dosare, aşa cum le-a numit el, ar fi concentrarea pe politici de creştere economică, de angajare, pentru a reduce şomajul.

Pentru contracandidatul său socialist, marile dosare europene sunt „investiţii în mari şantiere politice, schimbări climatice (…) şi lipta împotriva şomajului în rândul tinerilor”.

Cei doi oameni politici sunt principalii candidaţi la preşedinţia Comisiei Europene. Pentru prima dată în istoria UE, partidele politice europene şi-au desemnat un candidat, în urma unei competiţii interne sau nu, şi l-au anunţat încă dinaintea alegerilor europene.

O procedură în baza Tratatului de la Lisabona, care întăreşte prerogativele Parlamentului European, inclusiv pe aceea de a-l alege pe preşedintele Comisiei Europene. Legislativul va face această alegere în baza propunerii Consiliului European şi „luând în considerare rezultatul alegerilor” europene, stipulează articolul 17.7 din Tratatul Uniunii Europene. Adică grupul politic care va obţine cele mai multe mandate ar trebui să dea şi preşedintele Comisiei Europene.

chiar dacă cei doi au cele mai mari şanse să devină preşedintelal CE, alături de ei candidează, din partea liberalilor, fostul premier belgian Guy Verhofstadt, Alexis Tsipras, din partea extremei stângi europene, precum şi doi candidaţi din partea Verzilor, Jose Bove, eurodeputat francez, şi Ska Keller, eurodeputat german.

Înregistrarea întregii dezbateri poate fi urmărită AICI.

Citiţi şi:

Euroalegeri / Interviu Guy Verhofstadt – președintele ALDE: În Europa, criza economică este mai mult o consecință a crizei politice

Alegerea președintelui Comisiei Europene: Despre candidați și despre cum s-ar putea evita un ”concurs de frumusețe”

Numele românilor pentru viitoarea Comisie Europeană: Variantele de lucru de la București

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

270 de idei pentru reinventarea Europei supuse consultării publice. Ce au votat românii

WeEuropeans, inițiativă civică independentă susținută de către asociația CIVICO Europa și MAKE.org, a finalizat prima rundă a consultării cetățenilor europeni care au fost chemați să […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Notificare oficială: Codruța Kovesi este candidata Parlamentului European la funcția de procuror șef

Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, i-a trimis vineri lui George Ciamba, ministrul român al afacerilor europene şi preşedinte în exerciţiu al Consiliului UE, scrisoarea oficială […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Laura Kovesi câștigă și în Comisia LIBE și devine propunerea comisiilor din PE pentru conducerea Parchetului European

Laura Codruța Kovesi a fost desemnată și de Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie  şi Afaceri Interne (LIBE) ca fiind cel mai bun candidat pentru a deveni […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Macedonia a semnat procolul de aderare la NATO

Statele membre NATO au semnat miercuri un protocol de aderare la Alianţa Nord-Atlantică a Macedoniei, marcând astfel un pas important în vederea intrării acestei mici […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Parlamentul britanic a respins acordul Brexit. Theresa May se confruntă miercuri cu o moțiune de cenzură. Cel mai probabil traseu al Brexit

Acordul Brexit negociat cu UE de către premierul Theresa May a fost respins, marți seară, în Camera Comunelor. Votul a fost pierdut la diferență mare: […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

UE ar putea introduce vize pentru americanii care vor să intre în spaţiul Schengen, din 2021

Cetăţenii Statelor Unite care vor să călătorească într-unul din cele 26 de state membre ale spaţiului Schengen vor avea nevoie de viză începând din 2021. […] ... 
Citeste mai departe »

Manifestație a jurnaliștilor croați împotriva cenzurii și a presiunii exercitate prin procese

Sute de jurnalişti croaţi au manifestat în centrul Zagreb, sâmbătă, împotriva înmulţirii proceselor care vizează reprezentanţi ai acestei bresle şi care în ochii acestora echivalează cu cenzura. […] ... 
Citeste mai departe »

Eforturile Franței de a îngrădi protestele Vestelor Galbene ajută la afirmarea internațională a mișcării

Adunarea Națională a Franței a adoptat marți un proiect de lege menit să îngreuneze organizarea protestelor de stradă, care durează de săptămâni bune sub stindardul […] ... 
Citeste mai departe »

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »