Direcţiile-cheie pentru bugetul UE pe 2014 – 2020. Politica agricolă şi finanţarea regională

De Marin Pana | 20.2.2012 .

Parlamentul European a început deja să pregătească bugetul pentru perioada 2014 – 2020. Două direcţii se conturează ca prioritare, politica agricolă, definită pe coordonatele “mai verde, mai echitabilă şi mai competitivă” şi finanţarea la nivel regional, pentru îmbunătăţirea coeziunii în profil teritorial.

Deputaţii europeni doresc ca bugetul destinat agriculturii să rămână neschimbat până în 2020. Stimulentele acordate în prezent sunt necesare pentru siguranţa aprovizionării cu produse alimentare, protecţia mediului, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea competitivităţii.

Politica Agricolă Comună (PAC) constituie una dintre priorităţile Parlamentului European pentru următorul exerciţiu financiar multianual 2014-2020, în pofida unor presiuni pentru diminuarea fondurilor dedicate dezvoltării rurale.

Plăţile directe către agricultori vor fi coroborate cu măsuri de ecologizare (emisii reduse de carbon, consum redus de energie) prin intermediul unui catalog prioritar cu măsuri menite să promoveze sustenabilitatea, finanţate în proporţie de 100 % din fonduri UE.

Fondurile pentru agricultură ar urma să fie redistribuite în mod mai echitabil între statele membre şi între diferitele categorii de agricultori. Astfel, fiecare stat membru ar trebui să primească un procent minim din media de plăţi directe, stabilindu-se în acelaşi timp un plafon maxim pentru plăţile directe.

Noile reguli vor lua în considerare mărimea întreprinderilor agricole, inclusiv criterii obiective legate de ocuparea forţei de muncă şi protecţia mediului. Pentru a evita utilizarea neadecvată a banilor publici, plăţile directe vor fi rezervate exclusiv agricultorilor activi, care utilizează suprafeţe agricole pentru producţie şi le menţin în bune condiţii agricole şi de mediu.

Pentru combaterea speculaţiilor pe segmentul materiilor prime agricole şi a volatilităţii preţurilor a fost propus un sistem de notificare a stocurilor existente. Ideea este de a garanta o mai mare stabilitate pentru agricultori şi îmbunătăţirea securităţii alimentare a cetăţenilor.

Finanţarea pentru regiuni

UE ar trebui să prevadă pentru politica de coeziune 2014-2020 un buget cel puţin echivalent celui din perioada actuală, pentru a permite regiunilor cele mai sărace să recupereze decalajele de dezvoltare. Totodată, se va marşa pe consolidarea cooperării între oraşe şi zonele periurbane şi rurale, cu scopul dezvoltării regionale mai echilibrate.

Un accent deosebit în cadrul Strategiei Europa 2020 va fi pus asupra colaborării frontaliere. Deputaţii europeni au căzut de acord asupra opoziţiei fermă faţă de “orice tentativă de naţionalizare sau sectorizare a politicii de coeziune”, în special prin intermediul noilor fonduri tematice (pentru climă, energie, transport).

Comisia Europeană are în lucru un pachet legislativ care va include un regulament general şi regulamentele aferente pentru fondurile social, de coeziune, de dezvoltare regională şi pentru cooperare teritorială.

Într-o rezoluţie adoptată cu largă majoritate, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să crească ponderea fondurilor structurale destinate cooperării transfrontaliere de la 2,5% în prezent până la la 7%, în special pentru ameliorarea infrastructurilor de transport.

Procedurile de alocare a fondurilor vor fi simplificate şi accelerate, în special în favoarea IMM-urilor, iar finanţările multifonduri şi mixte urmează a fi încurajate. Controale mai stricte, mai bine orientate şi sancţiuni sub forma suspendărilor sistematice ale plăţilor vor permite reducerea marjei de eroare şi eliminarea controalelor inutile în statele care au un sistem adecvat de gestiune a fondurilor.

home equity loan calculator
zp8497586rq

Un raspuns

  1. Ştiri Europene – 22 februarie / “dupa Grecia – Portugalia” « Actualităţi Europene
    22.2.2012, 08:12

    […] media de plăţi directe, stabilindu-se în acelaşi timp un plafon maxim pentru plăţile directe. Integral in Cronica Europeana. Share this:FacebookTwitterEmailLinkedInStumbleUponLike this:LikeBe the first to like this post. […]

DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »