Genocidul care deranjează: media, despre disputa Franţa-Turcia

De redactia | 23.12.2011 .

Votarea unui proiect de lege în Franţa incriminând negarea genocidului armean a provocat mânia Ankarei. Dacă presa franceză este mai degrabă critică faţă de această iniţiativă, reacţiile sunt mai puţin nuanţate de partea turcească.

Deputaţii francezi au decis: pe 22 decembrie au adoptat un proiect de lege privind negarea genocidurilor. Votată atât de majoritate cât şi de opoziţia de stânga, legea pedepseşte cu un an de închisoare şi o amendă de 45 000 de euro “negarea existenţei genocidurilor recunoscute de lege“, şi se adaugă celor alte patru legi zise “memoriale, adică declarând punctul de vedere oficial al unui stat asupra unui un fapt istoric.

Textul de lege vizează implicit genocidul armean, în timpul căruia, în 1915-1916, aproape 1.2 milioane de armeni (două treimi din cei care trăiau în Imperiul Otoman) au pierit în deportări şi masacre organizate de statul otoman. Acesta este motivul pentru care textul a provocat mânia Ankarei, care şi-a retras ambasadorul din  Paris şi a ameninţat Franţa cu represalii comerciale şi diplomatice. Proiectul de lege trebuie totuşi să fie  aprobat mai departe de către Senat, şi apoi din nou de Adunarea Naţională înainte de a putea fi pus în aplicare.

În Le Point, editorialistul Pierre Beylau denunţă o manevră politică a guvernului francez în apropierea  alegerilor prezidenţiale:

Logo – Le Point, Paris

Chiar era oportun de a scoate vechiul şarpe de mare al genocidului din 1915, a cărui realitate nu este contestată de niciun om serios? Este vorba evident de politică din partea unor aleşi pentru care “votul armean” este presupus a fi decisiv. Şi care, pentru a face pe placul unui lobby, nu ezită să-şi asume riscul de a provoca pagube considerabile pe plan diplomatic şi economic.

Din punctul de vedere al diplomaţiei franceze în Orientul Mijlociu, “o confruntare cu Ankara este absurdă“, adaugă Le Monde. Dar potrivit cotidianului, problema este în primul rând însăşi natura proiectului de lege:

Logo – Le Monde, Paris

nu este rolul legislatorului – susţinut în acest caz de Elysée – de a determina istoria. În ultimii ani, Franţa oficială îndrăgeşte această legiferare a istoriei. Se votează legi memoriale, creând infracţiunea de negaţionism. Acestea sunt inutile. Ele nici măcar nu uşurează durerea celor care îşi văd trecutul (…) rescris în mod netrebnic pentru a fi negat.

La rândul său, site-ul Mediapart interpretează această ceartă din perspectiva istoriei celor două ţări, fiecare fiind marcată de câte o personalitate fondatoare, de imaginea cărora elitele de astăzi încă nu pot scăpa: generalul de Gaulle şi Mustafa Kemal.

Logo – Mediapart , Paris

Franţa şi Turcia suferă, în diverse stadii, de aceeaşi patologie naţională: incapacitatea de a-şi lua rămas bun de la o grandoare trecută, încercarea disperată de a se agăţa de un suprem salvator care leagănă patria mamă într-o mitologie de fier; refuzul de a face inventarul istoriei, de a face ordine, de a recunoaşte greşelile şi crimele.

De partea turcă, în versiunea anglofonă a cotidianului Zaman, editorialistul Bülent Keneş aruncă direct vina pe preşedintele francez: “Prin introducerea unei interdicţii privind o parte a dezbaterii asupra unui subiect istoric controversat care trebuie să fie decis de către istorici, şi asta chiar înainte de alegerile prezidenţiale, el a arătat tuturor ce înseamnă democraţia după reţeta lui Sarkozy“.

Dat fiind interesul său notoriu pentru crearea de dogme privind episoadele controversate ale trecutului, prin mijloace politice şi legislative, el ar fi trebuit să se îndrepte spre un trecut colonial indiscutabil mai degrabă decât să cotrobăie prin lacunele istoriei Turciei. Interzicerea opiniilor şi ideilor care ar putea fi exprimate despre un aşa-numit “genocid” ale cărui victime ar fi fost armenii în 1915, înainte de a-şi cere scuze pentru masacrele comise de către Franţa în Algeria, într-un trecut recent […] sau pentru crimele în masă comise în alte ţări din Africa şi în Indochina, precum şi în coloniile maritime, iată tot la ce ne puteam aştepta de la bufonul demagog al politicii franceze numit Sarkozy.

În Milliyet, Mehmet Tezkan consideră că preşedintele francez “are două motive de a vrea ca această lege să fie aprobată“:

Primul este o investiţie politică îndreptată spre votul armenilor. Al doilea este de a dăuna relaţiilor cu Ankara. Relaţiile dintre Sarkozy şi Erdogan nu sunt bune deloc. De acum înainte, podurile sunt tăiate. Obiectivul lui Sarkozy este de a îndepărta Turcia de UE cu astfel de manevre.

(Citeşte mai mult pe presseurop.eu)

order propecia online cheap
zp8497586rq

2 comentarii

  1. adrian
    24.12.2011, 12:57

    Bine face Sarkozy.Se stie ca islamul domina,nu se lasa dominat.O turcie nationalista si islamica este un dublu pericol-vor vrea sa puie saua pe Europa.Or,aista nu se poate.Bravo,Sarkozy.

  2. LIVIU-BR
    30.12.2011, 08:42

    NU avem nevoie de mongoli in Europa! Ii avem deja pe unguri,verii turcilor,asa ca…adieu,tourquie..

DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »