DOCUMENT / EU Top-Jobs: Cina la care statele își dispută portofoliile și se încruntă la Rusia

De Anne-Marie Blajan | 29.7.2014 .

Cu doar câteva ore de începerea reuniunii liderilor europeni de la Bruxelles, bursa zvonurilor este din ce în ce mai activă în ceea ce priveşte ocupanţii celor trei importante funcţii de conducere de la nivelul UE: cea de preşedinte a Consiliului European, cea de Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă şi poziţia de şef al Eurogrupului.

După “psihodrama”, cum o numeşte presa franceză, numirii şi confirmării lui Jean-Claude Juncker în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy a decis că următoarele nominalizări se vor face prin unanimitate, adică acceptarea de către toţi cei 28 de membri.

Divergenţa între statele estice şi cele vestice privind nominalizarea Înaltului Reprezentant al UE

Singura decizie certă care s-ar putea lua miercuri este cea referitor la Înaltul Reprezentant al UE, susţine EUobserver. Deţinătorul acestei funcţii este responsabil de coordonarea politicii comune externe şi de securitate a UE şi de dezvoltarea acesteia. Este “ministrul de externe al UE”, o poziţie care, teoretic, ar fi trebuit să fie una de o maximă relevanţă.

În timpul mandatului lui Catherine Ashton însă, s-a constatat că mai degrabă ţările membre continuă să fie principalii jucători în politica externă şi că UE nu are o voce unică în politica externă. Şi cu atât mai puţin o poziţie unitară.

Acum mizele sunt mai mari decât în cei cinci ani precedenţi, în condiţiile tensiunilor cu Rusia, în urma crizei ucrainene, dar şi a unor relaţii accidental tensionate cu SUA – atunci când apar dezvăluiri despre spionajul american în Europa.

Relaţia cu vecinătatea UE – fie cea de la est, unde Rusia vrea să refactă pectrul influenţei din perioada sovietică, fie din sud – sursă afluxurilor de imigraţie ilegală, dar şi potenţiali furnizori de resurse, capătă acum noi valenţe.

În plus, Europa vrea să aibă un cuvânt de spus în dosarul iranian sau în procesul de pace din Orientul Mijlociu, deşi acestea sunt, preponderent, teme ale politicii externe americane.

Conform articolului 18 dn Tratatul UE, Înaltul Reprezentant este numit de Consiliul European, prin majoritate calificată, cu acordul preşedintelui Comisiei Europene – al cărei membru este acesta şi vicepreşedinte. În plus, el trebuie votat, ca de altfel toţi membrii Comisei, de Parlamentul European.

Odată cu apropierea reuniunii, tot mai multe nume au fost vehiculate pentru acest post. Favorită pare şefa diplomaţiei italiene, Federica Mogherini, care se loveşte însă de opoziţia statelor baltice şi Poloniei, ea însăşi cu pretenţii pentru ocuparea acestei funcţii. Mai mult, agenţia de presă italiană Ansa citează surse apropiate noul preşedinte al CE care susţin că 10-11 ţări se opun acum nominalizării acesteia.

Detalii despre bătălia pentru această poziţie, posibilii candidaţi şi variantele experţilor în afaceri europene, Aici: UE, divizată între est şi vest de nominalizarea Înaltului Reprezentant al UE. Variantele experţilor

Un posibil candidat-surpriză la preşedinţia Consiliului European

Informaţiile existente converg spre ideea că în cadrul întâlnirii de miercuri seara nu se va hotprâ, cel mai probabil, şi cine va ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului European. Însă variantele de posibili nominalizaţi se înmulţesc pe măsură ce trec orele.

În cei cinci ani anteriori, Herman Van Rompuy – primul preşedinte al Consiliului European, funcţie introdusă pentru ca UE să aibă o reprezentantivitate unică, acesta a fost mai degrabă un mediator între statele membre.

Celebrei întrebări a lui Henry Kissinger – mai degrabă legendă decât reală – “cu cine vorbesc la telefon dacă sun în Europa?” nu i s-a găsit totuşi un răspuns. UE a continuat s fie reprezentată, în reuniunile internaţionale de genul G8 sau 20 atât de preşedintele Comisiei, cât şi al Consilului European.

Iar cea mai reprezentantivă ilustrare a leadership-ului Europei a fost la primirea Premiului Nobel pentru pace în 2012: la ceremonia de decernare au participat preşedinţii Comisiei Europene, Consiliului European şi Parlamentului European.

Ca şi pentru celelalte posturi, sunt mai mulţi candidaţi pentru această poziţie. Ultima variantă avansata este premierul polonez Donald Tusk.

Detalii despre jocul politic privind preşedinţia Consiliului European şi numele candidaţilor citiţi Aici: Reuniune la Bruxelles / Premierul polonez Donald Tusk – varianta de ultim moment, preferată de cancelarul Merkel, pentru preşedinţia Consiliului European

Bătălia pe portofolii în Comisia Europeană

Liderii europeni vor începe negocierile privind portofoliile pe care şi le doresc statele membre în Comisia Europeană.

Potrivit Euractiv.com, viitoarea Comisie va fi organizată în 5 clustere, fiecare constituit pe marile linii bugetare. Ele vor fi conduse de vicepreşedinţii Comisiei Europene, însă echipa juncker a respins ideea de comisari seniori şi juniori.

Cele cinci mari capitole bugetare sunt:

  • creştere economică inteligentă şi incuzivă – îi sunt alocate 450,7 miliarde de euro, adcă 475 din buget
  • creştere economică sustenabilă, resurse naturale – 373,1 miliarde de euro, adică 38,9% din bugetul UE, o treime din bani sunt aocaţi cheltuielilor legate de piaţa internă şi plăţilor directe din agricultură
  • securitate şi cetăţenie – 15,6 miliarde de euro, 1,6% din buget
  • Europa globală – până la 58,87 miliarde de euro, 6,1% din buget, pentru activităţi legate de relaţiile externe
  • administraţie – 61,6 miliarde de euro, adică 6,45 din buget

Jean-Claude Juncker are dej şi o parte dintre membrii Comisiei anunţaţi de către statele membre. Aceştia vor trebui să treacă şi examenul din Parlamentul European.

Dificultatea privind votul pentru noua echipă apare din faptul că până acum, din nominalizările existente, sunt puţine femei în echipă. Comisia actuală are 9 femei comisar, care au început o campanie prin care susţin ca minim 10 portofolii din noua componenţă să fie acordate femeilor.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, la plecarea la reuniunea de la Bruxelles, că România va negocia pentru a obţine portofoliul agriculturii, tot pentru comisarul actual, Dacian Cioloş.

Detalii despre posibilii candidaţi ai celorlalte state membre şi despre comisarii confirmaţi deja puteţi citi aici: Noua Comisie Europeană: nominalizări, certitudini, variante vehiculate pe holurile de la Bruxelles

Europenii trec la sancţiuni mai dure împotriva Rusiei

Situaţia din Ucraina determină liderii UE să discute oportunitatea unor noi sancţiuni impuse Rusiei. SUA şi Ucraina au făcut pesiuni pentru ca europenii să impună măsuri mai dure împotriva Moscovei, iar Washingtonul este pregătit să le ia unilateral, dacă partenerii europeni nu vor coopera.

Financial Times publică miercuri, înainte de începerea reuniunii, proiectul de concluzii privind Ucraina. Potrivit documentului, liderii UE ar putea depăşi faza a doua a sancţiunilor – care presupune îngheţarea activelor şi interdicţii de călătorie în spaţiul UE. Dar nu vor ajunge cu totul la faza trei, adică la sancţiuni care să vizeze sectoare al economiei ruse.

Această fază intermediară presupune patru elemente:

  • Consiliul European cere Băncii Europene de Investiţii să suspende finanţarea unor noi proiecte din sectorul public din Rusia. Mai mult, statele membre ale UE îşi vor coordona poziţiile cu BERD pentru a suspenda şi finanţările BERD în Federaţia Rusă.
  • Liderii europeni vor extinde baza legală pentru ca sancţiunile să nu vizeze doar persoane ci şi entităţi. „Consiliul European deleagă Consiliul să extindă măsurile restrictive, în ideea de a ţinţi şi entităţi care susţin material şi financiar acţiunile care subminează sau ameninţă sveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei.
  • În plus, UE ia în calcul întreruperea ajutorului bilateral pe care îl acordă Rusiei, prin instrumentul de finanţare a ţărilor din vecinătatea UE. Nu vor fi însă suspendare proiectele derulate de societatea civilă. Prin actualul buget, 450 de milioane de euro sunt alocate programelor de dezvoltare în Rusia, însă suma va fi diminuată.
  • UE vrea să pună presiune asupra Rusiei pentru anexarea Crimeei, iar forma în care se va maifesta această presiune ar fi restricţii laimporturile de produse din Crimeea li limitarea investiţiilor în regiune.

Descărcaţi AICI proiectul de concluzii ale consiliului privind situaţia din Ucraina.

Detalii despre acţiunile convergente ale SUA privind impunerea sa sancţiuni Rusiei puteţi citi aici: Reuniune la Bruxelles: Liderii europeni, presaţi de SUA şi Ucraina să impună sancţiuni mai dure Rusiei

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

270 de idei pentru reinventarea Europei supuse consultării publice. Ce au votat românii

WeEuropeans, inițiativă civică independentă susținută de către asociația CIVICO Europa și MAKE.org, a finalizat prima rundă a consultării cetățenilor europeni care au fost chemați să […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Notificare oficială: Codruța Kovesi este candidata Parlamentului European la funcția de procuror șef

Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, i-a trimis vineri lui George Ciamba, ministrul român al afacerilor europene şi preşedinte în exerciţiu al Consiliului UE, scrisoarea oficială […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Laura Kovesi câștigă și în Comisia LIBE și devine propunerea comisiilor din PE pentru conducerea Parchetului European

Laura Codruța Kovesi a fost desemnată și de Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie  şi Afaceri Interne (LIBE) ca fiind cel mai bun candidat pentru a deveni […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Macedonia a semnat procolul de aderare la NATO

Statele membre NATO au semnat miercuri un protocol de aderare la Alianţa Nord-Atlantică a Macedoniei, marcând astfel un pas important în vederea intrării acestei mici […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Parlamentul britanic a respins acordul Brexit. Theresa May se confruntă miercuri cu o moțiune de cenzură. Cel mai probabil traseu al Brexit

Acordul Brexit negociat cu UE de către premierul Theresa May a fost respins, marți seară, în Camera Comunelor. Votul a fost pierdut la diferență mare: […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

UE ar putea introduce vize pentru americanii care vor să intre în spaţiul Schengen, din 2021

Cetăţenii Statelor Unite care vor să călătorească într-unul din cele 26 de state membre ale spaţiului Schengen vor avea nevoie de viză începând din 2021. […] ... 
Citeste mai departe »

Manifestație a jurnaliștilor croați împotriva cenzurii și a presiunii exercitate prin procese

Sute de jurnalişti croaţi au manifestat în centrul Zagreb, sâmbătă, împotriva înmulţirii proceselor care vizează reprezentanţi ai acestei bresle şi care în ochii acestora echivalează cu cenzura. […] ... 
Citeste mai departe »

Eforturile Franței de a îngrădi protestele Vestelor Galbene ajută la afirmarea internațională a mișcării

Adunarea Națională a Franței a adoptat marți un proiect de lege menit să îngreuneze organizarea protestelor de stradă, care durează de săptămâni bune sub stindardul […] ... 
Citeste mai departe »

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »