DOCUMENT – Raport SIPRI / Efectele crizei din Ucraina: Cheltuielile militare ale statelor est-europene au crescut

De Anne-Marie Blajan | 14.4.2015 .

military spendingCriza din Ucraina a dus la creşterea cheltuielilor militare în multe ţări europene învecinate Rusiei, din Europa Centrală, în ţările baltice şi ţările nordice, arată cel mai recent raport al SIPRI, Stockholm International Peace Research Institute.

Este un trend contrar celui general, remarcă experţii, care nu se regăseşte şi în Europa Occidentală, în ciuda faptului că NATO insistă ca membrii săi să aloce apărării un buget de 2% din PIB.

Cele mai mari cheltuieli militare le au, în Europa, Franţa (locul 5 mondial), Marea Britanie (locul 6 mondial), Germania (locul 8 mondial), Italia (locul 11 mondial) şi Spania şi au prevăzut pentru 2015 reduceri, chiar dacă mici, ale bugetelor. Pe termen mediu, însă, Germania a anunţat intenţia de creştere a cheltuielilor militare, care urmare a unei noi strategii de securitate în curs de elaborare la Berlin.

Cheltuielile în Europa au fost estimate la 386 de miliarde de dolari, dintre care 93,9 în Europa de Est (include Rusia) şi alte 292 de miliarde în Europa Centrală şi de Vest.

cheltuieli militare europa sipri 2015„Criza din Ucraina a schimbat fundamentalsituaţia de securitate din Europa, dar până acum imapctul asupra cheltuielilor militare este evident în ţările vecine Rusiei. Altundeva, austeritatea rămâne principala cauză a reducerilor cheltuielilor”, a afirmat şeful proiectului, Sam Perlo-Freeman.

Ucraina a dus la creşterea cu peste 20% a cheltuielilor militare în 2014, iar pentru 2015 este planificată o dublare a cheltuielilor cu forţele armate. Dar şi Rusia îşi suplimentează cheltuielile în acest an, cu 8,1%, la 84,5 miliarde de dolari – o programare planificată însă înaintea conflictului din Ucraina.

În termeni reali, Ucraina şi-a dublat bugetul pentru forţele armate în 2015, în timp ce Rusia are în plan o creştere de 15%, ce ar putea fi totuşi diminuată din cauza deprecierii rublei şi a scăderii veniturilor din cauza preţului petrolului.

Bugetul iniţial al Apărării al Rusiei pentru 2015 a fost de aproximativ 69 de miliarde de dolari, locul 3 mondial şi a fost revizuit cu 5% în martie.

  • Polonia

Polonia va avea o creştere a cheltuielilor militare de 13% în 2014, cauzată în principal de programul de modenizare militară din perioada 2013-2022. Polonia va depăşi astfel ţinta NATO de 2% din PIB alocat cheltuielilor militare. În 2015, SIPRI estimează  o creştere suplimentară de 19% din următoarele motive:

  • Polonia a evitat criza economică din 2008
  • Este dispusă să investească în armată, să fie activă în operaţiunile NATO şi în cele în parteneriat cu SUA şi să găzduiască scutul antirachetă

În plus, planul de modernizare a armatei, care se întinde pe 10 ani şi a început în 2013 prevede o alocare de 35 de miliarde de dolari pe echipamente militare noi sau modernizate. Programul include sisteme terestre, aeriene şi navale, iar principalele achiziţii ale Poloniei includ:

  • 32 de elicoptere de luptă şi 70 elicoptere de transport
  • Vase militare şi sisteme de apărare a coastei în Marea Baltică
  • 97 de drone şi 20 de sisteme de apărare aeriene şi antirachetă
  • Sute de tancuri şi vehicule blindate
  • Sistemul de rachete de croazieră JASSM care să echipeze noua flotă de avioane F16

În 2015, Ministerul Apărării din polonia are un buget de 38 de miliarde de zloţi, echivalentul a 9,9 miliarde de dolari, adică 2.1% din PIB-ul estimat pentru 2015. În 2014, bugetul a fost de 31,8 miliarde de zloţi.

  • Ţările baltice

Statele baltice, la rândul lor, fac alocări consistente pentru cheltuielile militare, de înţeles în condiţiile resuscitării vechilor temeri faţă de Rusia. Încălcarea spaţiului lor aerian de către aviane ruseşti sau răpirea unui ofiţer de informaţii eston de către Rusia au accentuat aceste temeri.

În ultimii 2-3 ani, cheltuiele lor militare au început să crească, după o scădere din cauza crizei economice. În 2014, Estonia a fost unul dintre puţinii membri ai NATO care au alocat 2% din PIB apărării, în timp ce Letonia a alocat 0,9% din PIB şi Lituania 0,8% din PIB. Totuşi, creşterile faţă de 2013 au fost în Lutiania de 6%, situându-se pe locul 4 în Europa în termeni de creştere a cheltuielilor militare.

Fondurile destinate apărării pentru 2015 arată astfel:

  • 412 milioane de euro în Estonia, o creştere de 7,3%
  • 254 milioane de euro în Letonia, o creştere de 14,9%
  • 425 de milioane de euro în Lituania, o creştere de 50%

SUA, China şi Rusia, primele 3 ţări în topul cheltuielilor militare

În 2014, cheltuielile militare la nivel mondial au fost de 1776 miliarde de dolari, iar primele 5 ţări în top sunt SUA, China, Rusia, Arabia Saudită şi Franţa.

cheltuieli militare sipri 2015

SUA au redus cheltuielile cu 6,5%, la 610 miliarde de dolari, în timp ce China – 216 miliarde de dolari, Rusia – 84,5 miliarde de dolari şi Arabia Saudită – 80,8 miliarde de dolari, au continuat să aibă creşteri masive.

(Descărcaţi aici rezumatul privind cheltuielile militare cauzate de criza din Ucraina.)

(Descărcaţi aici rezumatul studiului SIPRI.)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »