DOCUMENT / Recomandările AmCham pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene 2014-2020: Îmbunătăţiţi sistemul, stabiliţi priorităţi strategice

De Anne-Marie Blajan | 24.8.2014 .

Camera de Comerţ Americană din România, AmCham, a transmis miercuri o serie de recomandări privind programarea şi cheltuirea fondurilor europene, în urma consultării programelor operaţionale făcute publice de Ministerul Fondurilor Europene.

Recomandările membrilor AmCham România, aşa cum au fost ele prezentate de Daniela Nemoianu, președintele grupului de lucru pentru Fonduri Structurale și Achiziții Publice din cadrul AmCham România, vizează:

  • susținerea dezvoltării unei economii de tip smart și încurajarea sectorului privat, în special IMM-uri,
  • necesitatea creșterii capacității și performanței administrative,
  • dezvoltarea infrastructurii,
  • integrarea priorităților naționale trans-sectoriale.

“Pe fondul nivelului redus al investiţiilor directe în economie şi a atitudinii prudente a investitorilor cauzată de contextul geo-politic din regiune, crearea unor mecanisme funcţionale şi performante de injecție a resurselor publice, inclusiv a finanţării europene, în economie trebuie să fie o preocupare centrală a autorităţilor române”, spune preşedintele Am Cham România, Valeriu Nistor.

Acesta vede ca necesară “o mai mare concentrare tematică şi o filtrare a priorităţilor strategice naţionale, în directă corelare cu impactul sistemic pe termen mediu şi lung și cu sursele de finanțare disponibile”.

Recomandările oamenilor de afaceri se referă atât la performanţa sistemului, cât şi la priorităţile pentru dezvoltarea economică.

Cu privire la performanța sistemului, membrii AmCham consideră benefică simplificarea arhitecturii de gestionare a fondurilor europene şi consideră necesare:

  • Creșterea performanței sistemului de management și control al ESI: programare, coordonare, implementare, design instituțional, management și control, introducerea mecanismelor de alertă timpurie. Un astfel de mecanism, argumentează AMCham, ar permite eliminarea pericolului de dezangajare automată a fondurilor.
  • Implementarea unor mecanisme de prevenire a corecțiilor financiare – programe de training pentru cei care lucrează în domeniul achiziţiilor publice, dar şi o mai mare claritate şi predictibilitate legislativă
  • Îmbunătățirea capacitații instituționale – posibilitatea externalizării serviciilor de evaluare, în special cu privire la evaluarea bancabilităţii proiectelor, a activităţilor Organismelor Intermediare şi chiar a Autorităţilor de Management.

“Suntem conștienți de dificultățile pe care le-ar ridica modificarea cadrului de reglementare care să permită aceste servicii în cadrul structurilor instituționale existente, dar considerăm că acestea trebuie privite în perspectiva finalului perioadei de programare 2014-2020, când costurile reformei vor fi compensate de valoare adăugată de alți participanți la ciclul de derulare a proiectelor (bănci, firme specializate etc.), care prestează aceste servicii în activitatea de zi cu zi, dispunând astfel deja de experiență redutabilă, resurse și metodologii avansate în aceste domenii”, arată documentul AmCham.

  • Utilizarea extinsă a instrumentelor financiare – Implicarea instituțiilor financiare bancare în procesul de validare a bancabilității proiectelor, prin emiterea de scrisori de confort, în administrarea unor scheme de grant sau a unor scheme combinate de tip revolving grant-credit, în utilizarea instrumentelor de inginerie financiară, poate conduce la creșterea gradului de alocare a fondurilor europene nerambursabile

AmCham arată că, în ciuda prezentării acestei sugestii Ministerului Fondurilor Europene, ele nu se regăsesc în următoarea perioadă de programare şi solicită, în acest sens, mai multă transparenţă ministerului.

  • Modernizarea regimului achizițiilor publice conform noilor directive europene – AmCham susţine promovarea principiului “best value for money” și a soluțiilor inovative, în defavoarea criteriului de atribuire “prețul cel mai scăzut”
  • Utilizarea eficientă și intensivă a asistenței tehnice.

AmCham face sugestii şi în privinţa priorităţilor pentru dezvoltarea economică:

Prioritizarea și integrarea trans-sectorială prin sincronizarea interministerială în privința identificării priorităților naționale strategice.

AmCham susţine că este absolut necesară sincronizarea inter-ministerială în privința identificării priorităților naționale strategice este mai importantă acum decât oricând, măsura în care aceasta se va realiza fiind determinantă pentru succesul utilizării fondurilor structurale în noua perioadă de programare

Oamenii de afaceri remarcă faptul că actualul cadru “nu reflectă într-o măsură suficientă integrarea trans-sectorială atât de necesară pentru a conferi sustenabilitate măsurilor de sprijinire a economiei naționale”.

În plus, atrag atenţia asupra faptului că în trecut au fost aprobate numeroase proiete “care s-au dovedit nebancabile sau cazurile de proiecte finanțate a căror nesustenabilitate este deja evidentă”.

Tocmai de aceea, AmCham remarcă deficienţe ale programelor operaţionale actuale:

  • Nu este clar în ce măsură se corelează actualele priorități de angajare a tinerilor din cadrul Programului Operațional Capital Uman cu prioritățile și acțiunile din cadrul Programului Operațional Infrastructuri Mari sau ale Programului Operațional Regional
  • Aceeași argumentație privind coerența este valabilă și în cazul măsurilor pentru dezvoltarea sectorului de Cercetare-Dezvoltare (atât public cât și privat) și reverberațiile către piață ale acestor proiecte, incluzând aici și componenta de specializare inteligentă
  • Nu este clar de asemenea de ce fondurile YEI au fost concentrate doar pe primii doi ani din perioada de programare.
  • Nu s-a anunțat în ce vor consta măsurile de stimulare a angajatorilor pentru locurile de muncă create pentru tineri.
  • Nu s-a precizat care vor fi sectoarele economice în care va fi aprobat acest sprijin, iar AmCham crede că este important ca acestea să fie corelate corespunzător, atât cu zonele care înregistrează șomaj pronunțat, cât și cu sectoarele economice în care se creează condiții de investiții.

Alocarea de fonduri europene pentru susținerea unei economii de tip SMART, îndeosebi a unor investiții de tip SMART Energy Economy.

AmCham consideră necesară stimularea unor motoare de crestere economică în mediul rural. Acest lucru se poate realiza prin includerea in Planul Național de Dezvoltare Rurală:

  • măsuri de creare a infrastructurii care să poată genera creștere economică în mediul rural prin construirea de depozite la nivel local (eventual printr-un proiect integrat la care să se poată depune cereri de fonduri la orice consiliu local) pentru o mai bună colectare a alimentelor/cerealelor,
  • dezvoltarea lanțului de distribuție de o manieră care să încurajeze trasabilitatea produselor printr-un sistem de certificare corespunzător,
  • dezvoltarea de baze de date la nivel național care să permită urmărirea la distanță a stocurilor de alimente/cereale din depozitele locale,
  • crearea/reabilitarea sistemului de irigații,
  • crearea unor sisteme de asigurare pe plan local a energiei termice prin cogenerare/trigenerare sau din surse regenerabile (biomasă /biogaz)

Creşterea actualei alocări financiare pentru sectorul privat, în special pentru IMM-uri productive și prestatoare de servicii, și extinderea listei beneficiarilor eligibili prin includerea întreprinderilor mari.

Promovarea sistemelor de transport durabile, în special a rețelei feroviare .

Fondurile alocate în actuala perioadă de programare sunt insuficiente pentru a permite îmbunătățirea acesteia, remarcă AmCham. Actuala tendință de a neglija reabilitarea rețelei feroviare în România este contrară tendințelor din cadrul Uniunii Europene și se va dovedi extrem de dăunătoare pe termen mediu și lung.

România deține încă o rețea feroviară care acoperă întreg teritoriul țării și care poate (prin finanțarea unor proiecte de extindere/modernizare) asigura un transport relativ ieftin și fiabil, conducând în același timp la descongestionarea traficului rutier, dar și la reducerea numărului de accidente rutiere.

Crearea de locuri de muncă și modernizarea educației, inclusiv prin includerea unor măsuri de încurajare a unităților preșcolare, educației terțiare prin parteneriate între universități, mediul de afaceri și parteneri sociali, precum și a unui sistem de învățare dual (învățare + locuri de muncă cu normă parțială)

Cadastrarea în mediul rural și combaterea defrișărilor abuzive.

Descărcaţi aici documentul integral cu recomandările făcuite de AmCham Ministerului Fondurilor Europene.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »