DOCUMENTE – Raportul Curţii Europene de Audit / UE a cheltuit greşit aproape 7 miliarde de euro din bugetul pe 2013

De Anne-Marie Blajan | 5.11.2014 .

Curtea Europeană de Audit cere noii Comisii Europene să cheltuiască mai eficinet banii de la bugetul UE, în condiţiile în care raportul de audit publicat miercuri arată că aproape 7 miliarde de euro au fost chetuite greşit în 2013.

Filosofia cheltuirii fondurilor structurale – remarcă auditorul european – este de a cheltui acei bani, nu neapărat de a-i cheltui în proiecte care să îşi arate cu adevărat valoarea economică şi socială.

Cele mai multe erori de cheltuire a banilor de la bugetul UE sunt în politica regională, dar şi în agricultură, atât din caza statelor membre, dar şi a Comisiei, care trebuie să controleze şi apoi să aprobe facturile statelor membre.

România apare în raport menţionată ca exemplu negativ – alături de alte state – în cazuri de plăţi directe în agricultură, când adeclarat suprafete de terenuri eligibile subvenţiilor mai mari decât în realitate, sau pentru declararea unor costuri mai mari în proiecte finanţare frin fonduri europene şi plata unor salrii excesiv de mari din fonduri europene, celebrele cazuri din proiectele POS DRU, care a dus la suspendarea programului în 2012.

Aproape 5% din bugetul UE pe 2013 a fost cheltuit greşit

Din bugetul UE de 148,5 miliarde de euro cheltuit în 2013, Curtea Europeană de Audit (CEA) a estimat o rată de eroare – un coeficient statistic al banilor cheltuiţi încălcând regiulile UE – de 4,7%, similar celui din 2012.

Din cele 1200 de cazuri auditate, s-au găsit neregularităţi în aproximativ 40% dintre ele, ia jumătate dintre acestea în domeniile cărora le este estimată cea mai mare proporţie a bugetului UE, fondurilor structurale şi subvenţiilor în agricultură.

În aceste domenii, auditorii instituţiei europene au constatat că erorile pot avea drept cauză şi faptul că sistemul de plăti este gestionat de autorităţile naţionale. Acolo unde doar Comisia Europeană a gestionat banii, erorile au fost mult mai puiţine.

Autorităţile naţionale, argumentează auditorii europeni, au mult mai puţin interes să oprească plăţile pentru că asta ar reduce rata de absorbţie a banilor europeni şi a sumelor care vin în ţările lor.

Tocmai de aceea raportul pune accentul pe necesitatea cheltuirii de calitate a banilor, a fondurilor UE, pentru proiecte care să ducă la creştere economică şi la crearea de locuri de muncă.

Cheltuirea greşită a banilor europeni nu este cauzată în principal de fraude, ci de erori, mai arată auditorii europeni.

În agricultură, rata de eroare a fost de 3,6%, mai mică decât în anul precedent (3,8% în 2012), din cele 45 de miliarde de euro alocate.

FOTO: Curtea Europeană de Audit (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Cauzele principale ale acestor erori de cheltuire a banilor sunt declararea unor suprafeţe mai mari de terenuri pentru obţinerea de subvenţii şi a unui număr mai mare de animale decât în realitate.

România este dată aici ca exemplu negativ, alături de Grecia, Irlanda, Franţa, Polonia şi Germania (regiunea Schleswig-Holstein), pentru declararea unor terenuri drept păşuni, când în realitate suprafeţele de pământ erau aoperite de copaci, tufişuri şi ciulini, şi nu s-ar fi calificat pentru primirea subvenţiilor UE.

În politica regională, din cele 45,5 miliarde de euro alocate în 2013, 6,8% au fost cheltuiţi în mod greşit.

FOTO: Curtea Europeană de Audit (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

 

Cea mai mare cauză a erorilor sunt procedurile de achiziţii publice. Auditorii au constatat cazuri în care contractele au fost atribuite direct, fără licitaţii, evaluarea celor înscrişi la licitaţii s-a făcut incorect sau anunţurile au fost făcute în aşa fel încât să fie adresate în mod special unui anumit client.

Pe de altă parte, Curtea Europeană de Audit a apreciat corecţiile financiare aplicate de Comisia Europeană statelor membre, pentru recuperarea banilor care nu au fost cheltuiţi corespunzător normelor europene.

Corecţiile financiare aplicate României în perioada 2007-2013 sunt de 4%, mici în comparaţie cu cele aplicate Spaniei – 32%, sau Greciei şi Italiei – 15%. Asta se datorează îns şi ratei mici de absorbţie pe care o are România în această perioadă.

FOTO: Curtea Europeană de Audit (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Contextul european în care apare raportul Curţii Europene de Conturi

Raportul apare într-un moment tensionat în Uniunea Europeană. În state precum Germania – contributor net la bugetul UE, sau Marea Britanie – fervent critic al modului de cheltuire a banilor europeni, rezultatele auditului ar putea atrage noi critici la adresa UE.

Mai mult, David Cameron este într-o acerbă bătălie cu UE referitor la revizuirea nivelului contribuţiilor statelor membre la bugetul comunitar, în urma căreia Londra mai are de dat 2,1 miliarde de euro.

Şi Olanda mai are de dat ma bine de 640 de milioane de euro, iar autorităţile de la haga cer timp pentru a putea această factură. Termenul limită este 1 decembrie, termen până la care premierul britanic a spus clar că nu are nicio intenţie să plătească banii ce revin ţării sale.

(Descărcaţi aici raportul integral al Curţii Europene de Audit)

(Descărcaţi aici rezumatul raportului CEA)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »