Iulian Soare
Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

Citeste mai departe »
De Victor Bratu | 3.9.2019 .
După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia și România sunt statele membre care încă nu știu cine și ce responsabilitate vor primi în viitorul executiv european.
Italia nu a trimis la Bruxelles nicio nominalizare din cauza crizei guvernamentale pe care o traversează, iar România a sugerat 2 nume – Rovana Plumb și Dan Nica- pe care Ursula von der Leyen nu le-a acceptat, deocamdată, și pe care foarte probabil nici nu le va accepta.
Ambii candidați din România au probleme de integritate și au șanse foarte mari să fie respinși la audierile din Parlamentul European, situație pe care Ursula von der Leyen vrea să o evite.
Actualul președinte al Comisiei, Jean Claude Juncker, transmitea statelor membre în 2014, când el însuși se afla în plin proces de organizare a echipei sale, că portofoliile le vor reveni persoanelor, nu statelor membre. ”Nu liderii acestora decid domeniul care le va reveni în Comisie, ci preşedintele Comisiei”, era mesajul politicianului luxembrughez, mesaj pe care guvernul de la București probabil l-a uitat.
După confirmarea sa ca președinte ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avansat un termen-limită informal, 26 august, până la care statele membre erau aștepate să trimită la Bruxelles nominalizările pentru poziția de comisar european. Ursula von der Leyen și-a petrecut vara întâlnindu-se cu cei nominalizați, lista completă a echipei urmând să fie anunțată în septembrie.
Toți candidații vor fi audiați în comisiile din Parlamentul European, după data de 20 septembrie, întreaga echipă urmând să fie confirmată, în octombrie, în legislativul european. Noua comisie își începe mandatul pe 31 octombrie.
Asemeni guvernelor naționale, portofoliile Comisiei Europene sunt în permanentă modificare, de la o comisie la alta, în funcție de viziunea și planurile șefului ”guvernului european”. Asta înseamnă că, și de această dată, ariile de responsabilitate a celor 26 de reprezentanți naționali care formează echipa președintelui german nu vor fi identice cu cele din prezent.
Mai important însă: Ursula von der Leyen va ”reforma” chiar structura de putere a Comisiei Europene, urmând să atribuie prim-vicepreședinților competențe extinse față de prezent. Cei doi prim-vicepreședinți – unul de la PES, altul de la Renew Europe- urmează să primească fiecare în coordonare directă mai multe portofolii și vor avea acces direct la structurile tehnice ale Comisiei Europene.
Practic, următoarea comisie va fi condusă de un ”triumvirat” PPE-PES-Renew Europe.
Ursula von der Leyen (PPE), Germania, a fost desemnată de către Consiliul European și confirmată de Parlamentul European, în iulie, drept președinte al Comisiei Europene.
Numirea este rezultatul unui compromis la care au ajuns familiile politice europene după ce liberalii europeni, reorganizați sub stindardul Renew Europe, au refuzat să aplice regula candidatului cap-de listă după care a fost ales Jean Claude Juncker și să accepte numirea lui Martin Weber.
Noua echipă a Ursulei von der Leyen va prelua 8 membri ai actualei echipe Juncker. Ei sunt:
Premierul Viorica Dăncilă insistă ca din echipa Ursulei von der Leyen să facă parte Rovana Plumb, sau Dan Nica. Ambii au fost aleși europarlamentari pe listele PSD. Ei fac parte din formațiunea politică europeană a Socialiștilor și Democraților, a doua ca reprezentare în Parlamentul European.
Rovana Plumb a fost parte a ”scandalului Belina”, DNA cerând în 2017 ridicarea imunităţii ministrului Mediului pentru a putea să o ancheteze sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu. Cererea a fost respinsă de deputați.
Dan Nica a fost vizat de procurori în două dosare celebre:
Atât Sigfried Mureșan cât și Dacian Cioloș, ambii membri ai Parlamentului European, au avertizat că cei doi candidați români vor fi foarte probabil respinși de Parlamentul European din cauza problemelor de integritate.