Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

De Victor Bratu | 3.9.2019 .

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia și România sunt statele membre care încă nu știu cine și ce responsabilitate vor primi în viitorul executiv european.

Italia nu a trimis la Bruxelles nicio nominalizare din cauza crizei guvernamentale pe care o traversează, iar România a sugerat 2 nume – Rovana Plumb și Dan Nica- pe care Ursula von der Leyen nu le-a acceptat, deocamdată, și pe care foarte probabil nici nu le va accepta.

Ambii candidați din România au probleme de integritate și au șanse foarte mari să fie respinși la audierile din Parlamentul European, situație pe care Ursula von der Leyen vrea să o evite.

Actualul președinte al Comisiei, Jean Claude Juncker, transmitea statelor membre în 2014, când el însuși se afla în plin proces de organizare a echipei sale, că portofoliile le vor reveni persoanelor, nu statelor membre. ”Nu liderii acestora decid domeniul care le va reveni în Comisie, ci preşedintele Comisiei”, era mesajul politicianului luxembrughez, mesaj pe care guvernul de la București probabil l-a uitat.

(Citiți și: Jean-Claude Juncker: Portofoliile din Comisia Europeană sunt atribuite unor persoane, nu unor țări)

După confirmarea sa ca președinte ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avansat un termen-limită informal, 26 august, până la care statele membre erau aștepate să trimită la Bruxelles nominalizările pentru poziția de comisar european. Ursula von der Leyen și-a petrecut vara întâlnindu-se cu cei nominalizați, lista completă a echipei urmând să fie anunțată în septembrie.

Toți candidații vor fi audiați în comisiile din Parlamentul European, după data de 20 septembrie, întreaga echipă urmând să fie confirmată, în octombrie, în legislativul european. Noua comisie își începe mandatul pe 31 octombrie.

Reformă instituțională

Asemeni guvernelor naționale, portofoliile Comisiei Europene sunt în permanentă modificare, de la o comisie la alta, în funcție de viziunea și planurile șefului ”guvernului european”. Asta înseamnă că, și de această dată, ariile de responsabilitate a celor 26 de reprezentanți naționali care formează echipa președintelui german nu vor fi identice cu cele din prezent.

(Citiți și: ”Mic Tratat de finanțat subdezvoltarea. Sumarul”)

Mai important însă: Ursula von der Leyen va ”reforma” chiar structura de putere a Comisiei Europene, urmând să atribuie prim-vicepreședinților competențe extinse față de prezent. Cei doi prim-vicepreședinți – unul de la PES, altul de la Renew Europe- urmează să primească fiecare în coordonare directă mai multe portofolii și vor avea acces direct la structurile tehnice ale Comisiei Europene.

Practic, următoarea comisie va fi condusă de un ”triumvirat” PPE-PES-Renew Europe.

Cine rămâne din Comisia Juncker și în echipa von der Leyen

Ursula von der Leyen (PPE), Germania, a fost desemnată de către Consiliul European și confirmată de Parlamentul European, în iulie, drept președinte al Comisiei Europene.

Numirea este rezultatul unui compromis la care au ajuns familiile politice europene după ce liberalii europeni, reorganizați sub stindardul Renew Europe, au refuzat să aplice regula candidatului cap-de listă după care a fost ales Jean Claude Juncker și să accepte numirea lui Martin Weber.

Noua echipă a Ursulei von der Leyen va prelua 8 membri ai actualei echipe Juncker. Ei sunt:

  • Valdis Dombrovskis (PPE), Letonia. Este în prezent vicepreședinte al Comisiei Juncker, comisar pentru dialog social și zona euro. Dombrovskis speră să obțină un portofoliu care să aibă legătură cu finanțele și economia.
  • Mariya Gabriel (PPE), Bulgaria. Este în prezent comisar pentru economie și societate digitală. A refuzat poziția de Înalt Reprezentant UE pentru Politică Externă, sperând să continuie cu același portofoliu și în următoarea echipă.
  • Johannes Hahn (PPE), Austria. Este în prezent comisar pentru politici de vecinătate și extindere, nu este clar ce rol va juca în viitoarea comisie.
  • Phil Hogan (PPE), Irlanda. Este în prezent comisar pentru agricultură, ar putea ocupa poziția de comisar responsabil cu comerțul UE.
  • Věra Jourová (Renew Europe), Cehia. Este în prezent comisar pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, speră să obțină un portofoliu economic.
  • Maroš Šefčovič (PES), Slovacia. Este în prezent vicepreședinte al Comisiei Juncker, responsabil cu Uniunea energetică, nu este clar rolul pe care îl va juca în noua comisie.
  • Frans Timmermans (PES), Olanda. Este în prezent prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, comisar pentru bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale. Va fi din nou prim-vicepreședinte al Comisiei.
  • Margrethe Vestager (Renew Europe), Danemarca. Este în prezent comisar pentru concurență și va ocupa o a doua poziție de prim-vicepreședinte al Comisiei.

16 nou veniți în Comisia Europeană

  • Josep Borrell (PES), Spania. Este ministru de Externe al Spaniei și va fi noul Înalt Reprezentant UE pentru Politică Externă.
  • Helena Dalli (PES), Malta. Este ministru pentru Afaceri europene al Maltei, nu este încă clar ce portofoliu va primi.
  • Elisa Ferreira (PES), Portugalia. Este viceguvernator al Băncii Portugaliei, speră să obțină un portofoliu care să-i pună în valoare expertiza în domeniul politicilor monetare.
  • Sylvie Goulard (Renew Europe), Franța. Este viceguvernator al Băncii, fost europarlamentar, speră să obțină fie un portofoliu din domeniile economic/comerț.
  • Ylva Johansson (PES), Suedia. Este ministru al Muncii în Suedia, speră să obțină un portofoliu în domeniul său de expertiză.
  • Stella Kyriakides (PPE), Cipru. Este parlamentar cipriot, cu expertiză în domeniile sănătate și social.
  • Janez Lenarčič (neafiliat), Slovenia. Este ambasadorul Sloveniei la UE, vizează portofoliul vecinătății și extinderii UE.
  • Didier Reynders (Renew Europe), Belgia. Este ministru de Externe, vicepremier al Belgiei. Nu este clar ce rol îi rezervă președintele von der Leyen.
  • Margaritis Schinas (PPE), Grecia. Este purtător de cuvânt al Comisiei Juncker, nu este clar ce portofoliu va primi.
  • Nicolas Schmit (PES), Luxembourg. Este membru al Parlamentului European, fost ministru al muncii, urmează să primească un portofoliu din domeniul politicilor sociale.
  • Kadri Simson (Renew Europe), Estonia. Fost ministru estonian al economiei, vizează un portofoliu în domeniile energie, transport, piață internă.
  • Virginijus Sinkevičius (Verzi), Lituania. Ministru lituanian al economiei și inovației, nu este clar rolul care îi va fi atribuit de noul președinte al Comisiei.
  • Dubravka Šuica (PPE), Croația. Este membr al Parlamentului European, fost primar al Dubrovnik., Nu este clar rolul pe care îl va juca în următoarea Comisie.
  • László Trócsányi (neafiliat), Ungaria. Este membru al Parlamentului European, fost ministru al justiției, este interesat de portofoliul extinderii și cooperării internaționale.
  • Jutta Urpilainen (PES), Finlanda. Este membru al parlamentului finlandez, fost ministru de finanțe. Nu este clar ce rol va juca în viitoarea comisie.
  • Janusz Wojciechowski (Alianța Conservatorilor și Reformiștilor), Polonia. Este membru al Curții europene a Auditorilor, va fi comisar pentru Agricultură.

Problemele candidaților români

Premierul Viorica Dăncilă insistă ca din echipa Ursulei von der Leyen să facă parte Rovana Plumb, sau Dan Nica. Ambii au fost aleși europarlamentari pe listele PSD. Ei fac parte din formațiunea politică europeană a Socialiștilor și Democraților, a doua ca reprezentare în Parlamentul European.

Rovana Plumb a fost parte a ”scandalului Belina”, DNA cerând în 2017 ridicarea imunităţii ministrului Mediului pentru a putea să o ancheteze sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu. Cererea a fost respinsă de deputați.

Dan Nica a fost vizat de procurori în două dosare celebre:

  • Dosarul Microsoft, fiind acuzat de abuz în serviciu, infracțiune care ar fi fost comisă în perioada 2000 – 2004. Din cauza tergiversării anchetei faptele s-au prescris.
  • Dosarul EADS, dosar clasat de procurori

Atât Sigfried Mureșan cât și Dacian Cioloș, ambii membri ai Parlamentului European, au avertizat că cei doi candidați români vor fi foarte probabil respinși de Parlamentul European din cauza problemelor de integritate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

G7: Dosarele ”Trump vs. restul lumii” amenință să compromită reuniunea de la Biarritz.

Pentru prima dată din 1975 încoace, de când se întâlnesc pentru a găsi soluții la problemele lumii, liderii celor mai mari şapte puteri riscă să […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

România refuză să participe la testele UE privind dublul standard al alimentelor. ANPC: ”Ne păstrăm neutralitatea”

România nu a participat la primele teste pentru depistarea practicii dublului standard la produse, deoarece a dorit să-și păstreze neutralitatea în contextul deținerii președinției rotative […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »

Donald Trump și-a anulat vizita în Danemarca deoarece premierul Mette Frederiksen respinge ideea vânzării Groenlandei

Preşedintele SUA, Donald Trump, și-a amânat întrevederea cu premierul danez Mette Frederiksen, fixată pentru începutul lunii septembrie, după ce şefa Guvernului de la Copenhaga a […] ... 
Citeste mai departe »