Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

De Iulian Soare | 10.2.2019 .

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori care reflectă poziţia relativă a sectorului de Educaţie, implicit competitivitatea factorului uman al ţărilor membre. Din păcate, ţara noastră se prezintă foarte slab la indicatorii din învăţământ.

1. Gradul de părăsire timpurie a formelor de educaţie ne plasează pe penultimul loc între statele UE, cu un procentaj de puţin sub cel înregistrat în Spania şi aproape dublu în raport cu media europeană. De reţinut că, în plutonul fruntaş (cu cele mai reduse abandonuri ale educaţiei) se află patru state foste colege de bloc socialist şi Irlanda.

2. Tinerii care nu sunt angajaţi şi nici nu urmează o formă de pregătire ( NEET în lb. engleză, respectiv ”Neither in employment nor in education and training”) ne plasează pe locul 24 din 28 de state, cu un procentaj de 17,8%. O simplă privire comparativă asupra celor două coloane cu topul fruntaşelor şi topul codaşelor în materie explică multe referitor la corelaţia între interesul pentru muncă sau studiu şi nivelul de dezvoltare al ţărilor.

3. România figurează pe ultimul loc la procentajul persoanelor cu educaţie terţiară, contrar clişeului constituit cu ani în urmă al unei forţe de muncă bine calificate.

Din păcate, lipsa de exemplelor de relativ succes în carieră şi în viaţa personală a persoanelor care au urmat studii superioare şi-a spus cuvântul, componenta culturală fiind şi ea una importantă (vezi poziţia Italiei).

4. La rata de angajare a absolvenţilor, reuşim să urcăm pe locul 22 (cu 76%, destul de aproape de media UE situată la 80,2%), imediat deasupra surprizei numite Franţa, care, la acest capitol, se alătură suratelor latine Spania şi Italia (din nou, atenţie mare la componenta culturală).

Întrebarea pentru noi fiind de ce suntem ultimii la studiile terţiare dacă stăm ceva mai bine la angajarea pe baza lor.

Una peste alta, am ajuns să urmărim o convergenţă reală fără corespondent în realitatea nivelului de educaţie, care s-a degradat semnificativ. Care nu ar fi trebuit să se alinieze la zona nivelului relativ de trai ci dimpotrivă, să tragă în sus dezvoltarea României ( nu a altor ţări care au beneficiat de unii dintre cei mai buni specialişti pregătiţi la noi).

Chestiunea nu este doar una de calitate şi de vârfuri în pregătirea academică, unde nu stăm chiar atât de rău, ci mai ales una de cantitate tradusă în procentaje. Respectiv de creştere a nivelului de pregătire şi a procentajelor de ocupare în marea masă a celor care ar trebui să înceapă să desfăşoare o activitate productivă, fără a mai avea nici determinarea şi nici condiţiile oferite în trecut.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »