Efectele crizei: A crescut numărul tinerilor europeni care locuiesc cu părinţii. În România, ponderea lor a scăzut, odată cu încrederea în cei din jur

De Mariana Bechir | 31.3.2014 .

Procentul tinerilor europeni care îşi prelungesc viaţa în familie, în casa părinţilor, în loc să devină independenţi, a crescut pe perioada crizei, din cauza înrăutăţirii situaţiei materiale a acestora, potrivit studiului “Situaţia socială a Tinerilor” Eurofound 2014.

În 2007, 44% din tinerii între 18 şi 29 de ani din Europa, trăiau încă în casa părinţilor, în timp ce în anul 2011, procentul acestora era de 48%.

Tinerii au fost cel mai afectaţi de şomaj în această perioadă, în rândul lor înregistrându-se cele mai mari rate ale şomajului şi ei fiind primii cărora li s-au redus veniturile după izbucnirea crizei.

(Citiți și: ”Noul defavorizat: tânăr, sărac, tânăr, şomer. O paralelă UK-România”)

Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în state din centrul şi estul Europei – Ungaria (36%) Slovenia (cu 21%), Lituania (cu 17%) şi Polonia (15%).

Numărul tinerilor între 18 şi 29 de ani care trăiesc singuri a crescut în Finlanda, Olanda şi Franţa.

În România, una dintre ţările cu cei mai mulţi tineri care locuiau în 2007 cu părinţii (peste 60%), ponderea a scăzut, în 2011, până la 54%.

Eurofound 2014 (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI)

Cui îi cer ajutorul atunci când au probleme

Cei mai mulţi dintre tineri cer ajutorul familiei atunci când au probleme de sănătate (85%), iar prietenii sunt la fel de importanţi ca şi familia atunci când simt nevoia să discute cu cineva (46% din ei apelează la prieteni, iar 48%, la familie).

Prietenii sunt mai importanţi, ca suport, în cazul tinerilor care locuiesc singuri şi pentru cei care sunt cuprinşi într-un sistem de educaţie.

Încrederea în instituţii

În general, tinerii au mai puţină încredere în poliţie, comparativ cu persoanele mai în vârstă, şi, în mod neaşteptat, studiul a constatat că procentul perosanelor între 18 şi 29 de ani care au încredere în această instituţie s-a conservat în anii de criză.

A scăzut, dar nu semnificativ, încrederea tinerilor europeni în guverne, parlamente şi în sistemul judiciar.

Declinul încrederii persoanelor de peste 29 de ani, în instituţiile de mai sus, a fost mult mai mare.

După cum era de bănuit, cele mai mari creşteri ale ponderii tinerilor care nu au deloc încredere în instituţiile statului s-au înregistrat în statele cele mai afectate de criză: Grecia, Cipru, Spania.

Cu toate acestea, nu a crescut în mod deosebit nici participarea politică şi nici participarea la proteste a tinerilor.

Încrederea în oameni

România este ţara unde criza a afectat în cea mai mare măsură încrederea tinerilor în persoanele din jurul lor.

Cele mai mari scăderi ale procentelor de tineri care au încredere în ceilalţi s-au înregistrat în România, Cipru şi Slovacia, în timp ce au crescut în Finlanda, Slovenia şi Germania.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »