Eficienţa pe orele lucrate, în PIB-ul economiilor dezvoltate. Caracteristicile europenilor

De Marin Pana | 3.1.2012 .

Conform datelor făcute publice de organizaţia OECD, care grupează economiile de piaţă cele mai dezvoltate din ţările democratice, definitive pentru anul 2010, Statele Unite ale Americii au păstrat un avans de circa 20% faţă de zona Euro în materie de productivitate, exprimată în dolari pe oră lucrată.

Analiza detaliată dezvăluie o serie de caracteristici specifice pentru ţările europene şi non-europene. Pe baza acestor caracteristici, România ar putea să tragă o serie de concluzii utile pentru a şti ce să urmărească din perspectiva indicatorilor economici şi care sunt căile de reducere cât mai rapidă a decalajului de dezvoltare faţă de Occident.

Valoarea în PIB a unei ore lucrate în SUA a fost de 59,5 dolari.

Topul productivităţii ( PIB /oră lucrată – dolari SUA)

Zece ţări se situează ca şi eficienţă în activitatea productivă peste media zonei euro. Dintre acestea, Norvegia se detaşează net, iar Olanda a depăşit de puţin SUA, în timp ce Belgia şi Irlanda se plasează foarte aproape de reperul american.

Franţa şi Germania, care constituie axul de forţă al UE, manifestă o eficienţă similară în producţie, intermediară între grupul de fruntaşi şi media zonei euro. Danemarca, Suedia şi Austria vin să confirme teza eficienţei superioare a părţii nordice a continentului.

De la munca intensivă la munca extensivă

Ceea ce trimite Europa în spatele SUA este numărul de ore lucrate pe cap de locuitor. Desigur, discuţia este una complexă, care ţine nu numai de programul de lucru şi de numărul de zile libere şi de concediu, ci şi de politica socială şi rata şomajului.

Totuşi, este evident că americanii au reuşit un mix dovedit ca ceva mai performant prin prisma rezultatului final între eficienţa intensivă a tehnologiilor folosite şi folosirea extensivă a potenţialului uman de care dispun.

Oarecum surprinzător, dacă la nivelul eficienţei se situează în top, SUA sunt depăşite de multe statele la nivelul numărului de ore lucrate pe cap de locuitor. Coreea de Sud a reuşit chiar performanţa uimitoare de a trece peste limita de 1.000 ore şi se află cu o treime înaintea americanilor.

În Noua Zeelandă, Australia, Canada şi Japonia se munceşte mai mult decât în SUA, ceea ce se ştia şi era de aşteptat. Neaşteptată este diferenţa foarte mare dintre Cehia, situată pe locul patru la „hărnici” şi Slovacia, integrată în obiceiurile europene de a lucra mai puţin decât în SUA.

Dar marea surpriză este apariţia în topul orelor lucrate pe locuitor a Greciei, semnificativ peste practica nord-amerciană. Şablonul cu grecii care nu ar fi un popor muncitor nu se verifică în practică, ceea ce justifică parţial nemulţumirile populare în privinţa măsurilor de austeritate luate în Peloponez.

Cum modifică utilizarea forţei de muncă decalajul tehnologic

Un alt clişeu demontat de cifre este cel al eficienţei elveţiene, situată la o cotă sub aşteptări. O lecţie bună în privinţa modului în care gradul de utilizare a forţei de muncă disponibile poate face diferenţa între naţiuni se vede la perechea Spania – Elveţia.

Plecate tehnologic din poziţii similare, numărul net diferit de ore lucrate pe locuitor trimite Elveţia spre nivelul de trai din SUA, în timp ce Spania se duce mult în urma nivelului de referinţă, la o rată a şomajului mult mai ridicată şi beneficii sociale sporite.

Olanda şi Belgia sunt absolut la nivel american, dar pierd zeci de procente ca urmare a timpului de lucru mai redus.

Interesant este că tot de la nord la sud se produce trecerea, dacă nu cumva Belgia este o medie franco-olandeză. Pentru că Franţa este lanterna roşie a numărului de ore lucrate pe locuitor.

Deşi nu ar fi departe de SUA ca şi productivitate pe ora lucrată, francezii pierd aproape 30% din PIB/locuitor prin programul redus de lucru şi nivelul scăzut de oportunitate al ocupării la nivel individual. Austria reuşeşte să treacă în faţa Germaniei nu prin nivelul tehnologic, ci prin numărul de ore lucrate.

Per total, zona Euro pierde faţă de SUA nu doar prin productivitatea mai redusă cu o şesime, ci şi la nivelul numărului de ore lucrate. Asta în timp ce ţări precum Australia, Canada, Noua Zeelandă sau Israel îşi mai îmbunătăţesc nivelul de trai prin utilizarea forţei de muncă.

La fel ca şi Cehia sau Federaţia Rusă, ţară care egalează surprinzător Polonia sau Ungaria, ţări cu o productivitate orară mai ridicată, similară cu a Cehiei. La acelaşi nivel tehnologic mediu, Noua Zeelandă câştigă faţă de Slovacia doar prin numărul sporit de ore lucrate.

2 comentarii

  1. Eficienţa pe orele lucrate, în PIB-ul economiilor dezvoltate. Caracteristicile europenilor » CursDeGuvernare.ro
    3.1.2012, 13:52

    […] mai mult pe cronicaeuropeana.ro) var $j = jQuery.noConflict(); $j(document).ready(function(){ //alert($j('#theTags').height()); […]

  2. Grecii muncesc mai mult decat nemtii sau americanii | Dan Tănăsescu
    5.1.2012, 17:51

    […] Sursa foto […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »