Eşec al summitului european pe problema bugetului 2014-2020

De Elena Poenaru | 25.11.2012 .

Summitul UE de la Bruxelles s-a încheiat, vineri seara, fără ca şefii de state şi de guverne să ajungă la un acord în privinţa bugetului pentru perioada 2014-2020, relatează BBC.

Oficialii europeni au declarat că va fi nevoie de o altă reuniune pentru a se ajunge la un compromis, dar nu este foarte clar în ce fel ar putea fi rezolvate diferenţele. Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy s-a arătat încrezător că se va putea ajunge la un numitor comun anul viitor.

După ore întregi de dezbateri, oficialii statelor bogate şi cei din ţările care au nevoie de bani nu au reuşit să depăşească obstacolele referitoare la alocarea fondurilor Uniunii Europene.

Marea Britanie este de părere că nivelul actual al cheltuielilor europene trebuie îngheţat. Diferenţele între statele membre sunt foarte clare şi au devenit şi mai accentuate din cauza crizei economice.

A doua propunere a lui Herman Van Rompuy

Rompuy şi-a modificat, în timpul summitului, propunerea iniţială privind împărţirea fondurilor, dar a păstrat nivelul maxim al bugetului la 973 de miliarde de euro. Germania şi Franţa nu au reuşit să se pună de acord asupra bugetului, în timp ce premierul britanic David Cameron a avertizat în privinţa unor “cheltuieli ce nu pot fi suportate”.

Eşecul în privinţa deciziei referitoare la buget a venit la câteva zile după ce miniştrii de finanţe din cele 17 state ale zonei euro nu au reuşit să ajungă la un acord privind condiţiile ce trebuie îndeplinite de Grecia pentru a primi o nouă tranşă din împrumutul extern, ridicând semne de întrebare asupra procesului de luare a deciziilor din UE.

Bugetul propus de Van Rompuy a fost considerat inacceptabil pentru mai multe state, nu doar pentru Marea Britanie, a explicat Cameron. “Împreună am avut un mesaj foarte clar: Nu vom fi foarte duri cu bugetele de acasă, pentru a veni apoi aici şi a semna o majorare a cheltuielilor europene”, a explicat el. “Nu avem un acord, pe care ni l-am dorit, dar am reuşit să oprim adoptarea unui document care era inacceptabil pentru noi”, a mai spus Cameron. “Iar în termeni europeni, cred că acest lucru poate fi considerat un progres”, a conchis oficialul de la Londra.

Cancelarul german Angela Merkel s-a declarat de acord cu viziunea lui Cameron, dar nu mai mult decât a fost de acord şi cu poziţiile altor state care au luat parte la discuţie. “Discuţiile, atât bilaterale, cât şi cele în comun, ne-au arătat că există potenţial suficient pentru a se ajunge la un acord”, a adăugat ea.

“Nu au existat ameninţări, nici ultimatumuri”

Preşedintele francez Francois Hollande a spus că summitul a făcut progrese. “Nu au existat ameninţări, nici ultimatumuri”, a spus liderul de la Paris. “Angela Merkel şi cu mine am căzut de acord că ar fi bine să ne acordăm mai mult timp, pentru că ne dorim să ajungem la un compromis”, a explicat Hollande.

Fără a nominaliza Marea Britanie, Hollande a mai spus că este timpul ca sistemul de acordare a reducerilor bugetare să fie regândit. “Este un paradox, pentru că ţările contributoare nete (care plătesc mai mult decât primesc din partea UE) primesc anumite sume înapoi, deşi sunt suficient de bogate pentru a nu mai primi aceşti bani”,a opinat lideurl francez.

Preşedintele lituanian, Dalia Grybauskaite, a remarcat că atmosfera de la summit a fost “suprinzător de bună, pentru că diferenţele de opinie au fost atât de mari încât nici nu a existat subiect de ceartă”.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus că negocierile au eşuat din cauza unor “diferenţe importante de opinie, în special în privinţa întregului buget”.

Comisia a propus iniţial un buget de 1.025 de miliarde de euro. Poziţia sa a fost sprijinită de Parlamentul European şi de multe state care sunt beneficiare nete, inclusiv Polonia, Ungaria şi Spania. În timp ce majoritatea ţărilor au susţinut o majorare a bugetului, câteva, în special marii contributori, au precizat că este inacceptabil ca acest lucru să se întâmple în vremuri de austeritate.

Germania, Franţa, Marea Britanie, Franţa şi Italia sunt cei mai mari contributori neţi la bugetul UE, care reprezintă circa 1% din PIB-ul total al Uniunii.

Noua propunere a lui Rompuy a scăzut presiunea care se face în două domenii importante: dezvoltarea regiunilor mai sărace din UE (politica de coeziune) şi agricultura. În schimb, ar fi adus reduceri mai mari pentru sectorul energie, transporturi şi politică externă. Propunerea sa nouă a fost prezentată joi seara, dar nu ar fi adus schimbări la nivelul costurilor administrative, ceea ce britanicii consideră inacceptabil.

La finalul summitului, Rompuy a spus: “Sentimentul meu este că putem merge mai departe…Trebuie să existe un echilibru şi să fim bine pregătitţi, nu să improvizăm, pentru că aici este vorba despre locuri de muncă, probleme sensibile pentru oameni”.

Dacă nu se ajunge la un acord până la finalul acestui an, bugetul din 2013 va fi prleungit până în 2014, pe baza unei amânări lunare, ceea ce ar pune sub semnul întrebării anumite proiecte pe termen lung.

Analiştii spun că acest lucru nu ar fi benefic pentru britanici, pentru că bugetul pentru 2013 este mai mare decât cel pentru anii precedenţi, fiind adoptat în exerciţiul bugetar multianual 2007-2013.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »