Eurocriza şi consecința alergiei la risc: banii sunt plasaţi în pierdere, în economia reală lucrează șomajul record

De Marin Pana | 5.6.2012 .

Emisiunea de bonduri germane de săptămâna trecută, în valoare de 3,9 miliarde euro, s-a adjudecat cu o dobândă negativă de 0,0122%. Asta înseamnă că investitorii vor primi la scadență mai puțini bani decât au plasat, ceea ce ar putea părea ciudat. De fapt, incertitudinile din finanțele europene sunt atât de mari, încât plasamentul, considerat ultrasigur, în hârtii de valoare germane a devenit o alternativă demnă de luat în considerare.

După ce coborâse la începutul anului sub plafonul de 1.200 euro pe uncie, aurul a urcat înapoi spre 1.300 euro, cu un avans de aproape trei procente în ultimele 30 de zile. Investitorii care sesizaseră că prețul aurului este deja exagerat ( vezi evoluțiile din ultimii ani, inclusiv înaintea declanșării crizei) și renunțaseră la acest activ, au revenit, mai mult de nevoie, la plasamentul cel considerat cel mai sigur, chiar cu riscul unor pierderi la revânzarea ulterioară.

Se conturează astfel o problemă majoră de creditare a economiei reale, care face inoperantă injectarea de lichiditate în băncile care se confruntă cu dificultăți, urmare a numărului tot mai mare de credite neperformante. Banii au tendința să se reîntorcă spre plasamente sigure dar neproductive sau indirect productive, ceea ce frânează ieșirea din recesiune și crearea de noi locuri de muncă.

Nici stimularea dezvoltării afacerilor prin dobânzi extreme de avantajoase nu pare să dea rezultate. Nivelul indicelui Euribor la 6 luni a scazut sub pragul de 1% la finalul lunii mai, in timp ce Euribor la 3 luni a ajuns la aproximativ 0,6%. Asta în timp ce anul trecut valorile similar se situau la 2% pentru scadența la și 1,8% la scadența pe 6 luni.

Retragerea capitalurilor a devenit evidentă pe toată zona țărilor emergente, unde creditarea transfrontalieră a scăzut considerabil. Cel mai afectat a fost sectorul nebancar. De pildă, soldul pentru România s-a diminuat de la 27,2 miliarde dolari în 2009 la 20,1 miliarde dolari la finele anului trecut.

Dar cel mai interesant este cazul investițiilor străine directe pe relația Rusia – UE.

După ce soldul investițiilor străine directe devenise negative în 2009, cu Rusia investitor net în UE, revenirea din 2010 a fost anulată anul trecut. 2011 a marcat, în premieră, un proces de dezinvestire din cea mai mare piață de desfacere estică a UE, în contrast cu creșterea puternică a exporturilor de mărfuri și servicii pe relația cu Rusia.

La nivelul intern al UE, efectul cel mai vizibil al lipsei de apetit pentru investiții în crearea de noi locuri de muncă s-a văzut în creșterea la un nivel record a ratei șomajului, care a ajuns la 10,3% pe ansamblul UE și 11% în Zona Euro, unde Spania (24,3%), Grecia (21,7%) și Portugalia (15,2%) au dat tonul evoluțiilor negative.

Mai grav, localizarea lipsei de ocupare pe zona tineretului a luat proporții impresionante, cu depășirea cotei de 50% pentru persoanele sub 25 de ani în Grecia (52,7%, nivel consemnat în februarie) și Spania (51,5%, nivel consemnat în aprilie). Nici Portugalia (36,6%) sau Italia (35,2%) nu stăteau bine la acest capitol, o surpriză neplăcută, cu efecte pe termen mediu și lung, fiind Slovacia (39,3%).

Prin contrast, în țări precum Germania (7,9%), Austria (8,9%) și Olanda (9,4%), șomajul în rândul tinerilor a fost cu mult mai redus, ceea ce explică, în bună parte, atât evoluția mai bună în planul creșterii economice, cât și situația mai bună a deficitului finanțelor publice. Pentru referință, România (24,8%) se situa la acest capitol ușor peste media UE27 (22,4%) și ceva mai sus decât Franța (22%).

Una peste alta, măsurile de dirijare a banilor către scopuri direct productive și crearea de locuri de muncă nu mai pot fi amânate la nivel european. Alternativa nu poate fi decât prelungirea recesiunii pe termen nedefinit și declanșarea unor convulsii sociale pe fondul lipsei de speranță a tinerei generații. Aceasta ar fi trebuit să intre în forță pe piața muncii pentru a susține atât creșterea economiei ( nu doar prin activitatea depusă dar și prin cererea sporită de bunuri de consum) cât și prestațiile sociale asumate de statele UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »