Eurogrupul a aprobat definitiv planul de sprijinire a băncilor spaniole: 100 de miliarde

De Iulian Soare | 21.7.2012 .

Miniştrii de finanţe din zona euro au aprobat vineri, în mod oficial, un acord pentru a împrumuta până la 100 miliarde de euro Spaniei, pentru ca această ţară să-şi poată ajuta băncile cu probleme, transmite Reuters citat de Agerpres.

Într-o scurtă teleconferinţă care a început la ora 10.00 GMT, consacrată exclusiv ajutorului destinat Spaniei, miniştrii de Finanţe din zona euro au semnat un lung memorandum de înţelegere care prevede termenii conform cărora Spania va beneficia de ajutor. Suma exactă a împrumutului va fi determinată abia în luna septembrie, după rezultatul unor examene de audit în sectorul bancar spaniol afectat de credite imobiliare neperformante.

”Am oficializat ceea ce am discutat la ultimele două reuniuni ale Eurogrupului. Am aprobat în mod oficial memorandumul care stabileşte condiţiile potrivit cărora Spania poate împrumuta bani pentru recapitalizarea băncilor sale. Banii nu vor fi eliberaţi imediat pentru că în prezent se derulează analizele cu privire la necesităţile fiecărei bănci”, a declarat ministrul de finanţe din Luxemburg, Luc Frieden.

Potrivit memorandumului, 14 grupuri bancare spaniole (aproximativ 90% din sistemul bancar) vor fi supuse unor teste pentru a se stabili nevoile de recapitalizare, teste care ar urma să se finalizeze până în a doua jumătate a lunii septembrie.

Un audit independent derulat de firmele de consultanţă Oliver Wyman şi Roland Berger a arătat că sectorul bancar spaniol ar avea nevoie în total de 62 miliarde de euro. Însă un al doilea examen, mai amănunţit, precum şi o nouă rundă de teste de stress va determina exact sumele de care are nevoie fiecare bancă şi sub ce formă, credite sau bani gheaţă.

Potrivit investigaţiilor preliminare, cele mai mari trei bănci spaniole (Santander, BBVA şi Caixabank) nu vor avea nevoie de capital suplimentar chiar şi în situaţii de stres. În schimb, problemele imediate sunt limitate la patru bănci: Bankia, CatalunyaCaixa, NovaGalicia şi Banco de Valencia, dintre care ultimele trei au fost naţionalizate. O atenţie specială va fi acordată caselor de economii, sau ”cajas”, instituţii care au legături strânse cu guvernele locale şi au fost responsabile pentru o mare parte din creditarea nesustenabilă care a avut loc în ultimul deceniu.

Banii pentru recapitalizarea băncilor spaniole vor veni de la Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF), un fond în valore de 440 miliarde de euro înfiinţat în 2010 şi care în prezent mai are la dispoziţie aproximativ 250 miliarde de euro. EFSF a fost folosit deja pentru asalva Grecia, Irlanda şi Portugalia, Spania fiind a patra economie din zona euro care primeşte sprijn de urgenţă.

Creditele acordate Madridului de EFSF vor avea o maturitate, medie, de 12,5 ani şi una maximă de 15 ani, iar rata medie a dobânzii va fi cuprinsă între 3 şi 4%.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »