Europa crizei: Cine cât strânge cureaua

De redactia | 20.11.2011 .

Multe ţări europene au optat sau au fost obligate să ia măsuri de austeritate dure în ultimele luni, pentru a evita falimentul sau pentru a încerca să îndepărteze spectrul acestuia. Presa europeană face o listă acestor măsuri.

FRANŢA. Franţa a anunţat luni că îşi propune să realizeze până în 2016 economii de 100 de miliarde de euro pentru a-şi echilibra bugetul, potrivit Daily Telegraph. Cele 18,6 miliarde de euro pe care intenţionează să-i economisească în următorii doi ani se adaugă pachetului de măsuri adoptat în august, care are ca obiectiv realizarea unor economii de 12 miliarde de euro şi include şi creşteri de impozite pentru veniturile mari.

Măsurile anunţate la începutul săptămânii includ aplicarea reformei pensiilor (cu creşterea vârstei de pensionare de la 60 la 62 de ani) începând din 2017, în loc de 2018, şi reducerea cu 7 la sută (în loc de 5,5 la sută) a TVA pentru anumite bunuri de bază, inclusiv alimentare.

PIB al Franţei se ridică la 1,8 trilioane de euro, iar datoria externă, la 4,2 trilioane de euro, potrivit BBC, care adaugă că a doua economie din UE este expusă riscului din cauza crizei datoriilor, deoarece băncile sale deţin o parte importantă din datoriile Greciei, Italiei şi Spaniei.

GRECIA. Cel mai grav afectată de criza datoriilor, Grecia a adoptat în mai 2010 un pachet de austeritate fără precedent, într-o încercare de a reduce cu 30 de miliarde de euro deficitul public până în 2014.

Adoptarea pachetului de austeritate a fost una dintre condiţiile impuse de UE şi FMI pentru acordarea ajutorului financiar în valoare de 110 miliarde de euro şi a inclus reforma pensiilor, reducerea salariilor în sectorul bugetar, creşterea TVA şi ameliorarea sistemului de colectare a taxelor.

Pentru a primi în continuare ajutorul internaţional, Grecia a fost obligată să adopte un nou plan de austeritate în iunie 2011, care prevedea economii de 28,5 miliarde de euro până în 2015, iar Guvernul s-a angajat să realizeze şi privatizări masive.

Produsul Intern Brut al Greciei se cifrează, conform BBC, la 0,2 trilioane de euro, iar datoriile externe, la 0,4 trilioane de euro. Nivelul de îndatorare către ţările din zona euro este foarte ridicat, Grecia fiind una dintre cele trei ţări ale zonei care au apelat la fondul de ajutor. Principala temere legată de situaţia din Grecia este cea de „contagiune”, în care falimentul ar putea declanşa o catastrofă financiară pentru economiile altor ţări, inclusiv Italia.

IRLANDA. În noiembrie 2010, după trei bugete de austeritate succesive, Irlanda a prezentat un nou pachet de măsuri, în valoare de 15 miliarde de euro, necesar pentru deblocarea unei asistenţe internaţionale în valoare de 85 de miliarde de euro. Măsurile vizau reducerea salariilor în sectorul public şi a pensiilor.

Scopul programului – care se întinde pe patru ani şi include reduceri de cheltuieli şi măriri de taxe – este de a reduce deficitul public sub 3 la sută din PIB, după ce nivelul acestuia ajunsese până la 32 la sută.

Cu un Produs Intern Brut de 0,2 trilioane de euro, potrivit BBC, Irlanda are o datorie externă de 1,7 trilioane de euro şi a primit deja sprijin financiar din partea ţărilor din zona euro. În prezent, economia irlandeză dă semne de uşoară revenire.

ITALIA. În iulie 2010, Parlamentul a adoptat primul plan de austeritate, cu obiectivul de a economisi 25 de miliarde de euro în perioada 2011 – 2012. Printre măsuri, reduceri de cheltuieli, îngheţarea salariilor în sectorul public şi îmbunătăţirea colectării taxelor.

După numai un an, Italia a adoptat un pachet de măsuri, în încercarea de a ajunge la un echilibru bugetar în 2014 şi de a reduce gradul de îndatorare, unul dintre cele mai mari din lume – 120 la sută din PIB.

Pieţele financiare nu au fost convinse de acest plan, care a fost modificat în septembrie, cu obiectivul actualizat de a realiza economii de 54,2 miliarde de euro până în 2013. Noile măsuri prevăd creşterea TVA, mărirea vârstei de pensionare pentru femei în sectorul privat şi un impozit pentru persoanele cu venituri mari.

Italia are un Produs Intern Brut de 1,2 trilioane de euro şi o datorie externă de 2 trilioane de euro, conform BBC. Deşi are un grad mare de îndatorare, Italia este o ţară relativ bogată în comparaţie cu Grecia sau Portugalia. Totuţi, semnele de întrebare legate de conducerea de la Roma şi temerile privind riscul de creştere a gradului de îndatorare mai rapid decât capacitatea economiei de a-l suporta au neliniştit pieţele. Franţa este ţara cel mai puternic expusă la datoriile Italiei.

PORTUGALIA. În martie 2010, guvernul minoritar portughez a anunţat un program de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar sub 3 la sută până ţn 2013. Măsurile prevăd îngheţarea salariilor în sectorul public şi o reducere a beneficiilor sociale.

În martie 2011, premierul Jose Socrates a demisionat după ce cel de-al patrulea plan de austeritate a fost respins. În octombrie, noul guvern de centru-dreapta a prezentat un proiect de buget de austeritate pentru 2012, care include suspendarea bonusurilor anuale pentru funcţionarii publici şi pensionarii care au venituri de peste 1.000 de euro pe lună.

Cu un PIB de 0,2 trilioane de euro şi o datorie externă de 0,4 trilioane de euro, Portugalia a devenit cel de-al treilea stat care a apelat la planul de salvare al zonei euro şi se află într-o recesiune profundă, conform BBC. Portugalia are datorii importante către Spania, iar Grecia datorează băncilor portugheze 7,5 miliarde de euro.

SPANIA. Supus presiunilor atât din partea partenerilor din UE, cât şi a pieţelor, guvernul a adoptat, în mai 2010, un plan de austeritate în valoare de 50 de miliarde de euro, cu scopul de a reduce deficitul public la 3 la sută din PIB până în 2013, de la 11,2 la sută în 2009.

Printre măsurile nepopulare impuse de guvernul socialist s-au numărat îngheţarea pensiilor de stat şi o reducere medie de 5 la sută a salariilor funcţionarilor publici.

Spania are un PIB de 0,7 trilioane de euro şi o datorie externă de 1,9 trilioane de euro, principala temere fiind reprezentată datoriile portugheze către Spania, dar şi de datoriile spaniole către Germania şi Franţa, potrivit BBC. Alegerile parlamentare de duminică prezintă şi ele un grad de risc, deoarece schimbarea de guvern va fi urmată de un val de reduceri de cheltuieli şi reforme economice.

BBC precizează că statisticile sunt preluate de la Bank for International Settlements, FMI, Banca Mondială şi ONU.

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »