Europa datornică: Jocul dobânzi-risc de neplată, faza pe ţări. Liga în care joacă România

De Marin Pana | 23.11.2011 .

Riscul de neplată pentru Italia, Spania sau Ungaria este considerat de către investitori ca fiind mai mare decât cel pentru România. Asta în pofida ratingului de ţară care le plasează în segmentul investment grade, ceea ce nu e cazul ţării noastre.

Totodată, din motive care exced evoluţiile din economie, Bulgaria este văzută ceva mai bine. Statele care stau cel mai bine din fostul bloc estic sunt Cehia şi nou-intrata în zona euro, Estonia, ale căror titluri de stat sunt cotate la nivelul Austriei şi Franţei.

Toată lumea cu ochii pe CDS

CDS-urile sunt contracte de asigurare a unei creanţe faţă de posibilitatea intrării debitorului în insolvenţă, tranzacţionate pe pieţe nereglementate. Cotaţiile CDS sunt spread-uri (diferenţe între dobânzi) care afectează randamentele obligaţiunilor şi fluctuează zilnic. Ele sunt exprimate în puncte de bază, cu 100 de puncte de bază egale cu un punct procentual.

Evoluţia cotaţiilor pentru România

Acordurile cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială au avut rolul de a calma piaţa şi de a evita atacurile speculative. Dată fiind varianta de tragere a banilor alocaţi României cu dobânzi modice în caz de necesitate, investitorii străini ştiu că nu pot întinde coarda prea tare când solicită creşterea dobânzilor.

Odată cu manifestarea efectelor crizei, cotaţiile României au crescut puternic de la circa 2% la mijlocul anului 2008, până la circa 7,5% în prima parte a lui 2009. Ele au rămas ridicate pe parcursul lui 2009 şi s-au diminuat până la mai puţin de 2,5% la mijlocul lui 2010. Un nou val de aversiune la risc şi de scădere a încrederii investitorilor a urcat din nou cotaţiile după mijlocul anului în curs.Cotaţia CDS pentru România a depăşit 4,5% la începutul lui octombrie şi s-a stabilizat ulterior sub 4%.

Astfel, paradoxal, România a trebuit să rostogolească creditele mai vechi ( să ia altele pentru a acoperi plăţile scadente la primele ) la dobânzi mai mari ăn 2011 decât în 2010, când indicatorii economici arătau mai puţin bine iar macrostabilizarea nu fusese realizată.

Regiunea, afectată uniform

Evoluţia CDS-urilor pentru România nu reprezintă o excepţie, şi alte state din regiune fiind afectate în mod similar. Ungaria şi-a văzut spreadul CDS dublat în decurs de trei luni, de la 2,5% în vară la 5% în toamnă. Bulgaria s-a dus în acelaşi interval de la 2,1% la peste 4%.

Până şi Polonia, campioana locală a evitării consecinţelor crizei a fost nevoită să accepte realitatea creşterii CDS de la 1,5% la 3%. Cehia, cea mai stabilă economie din regiune, nu a scăpat nici ea, şi a urcat de la mai puţin de un 1% la 1,5%. Slovacia şi Slovenia stau în intervalul 2- 3%.

Din afara UE, Turcia şi Kazahstanul înregistrau la finele lunii trecute valori realtiv bune ale CDS, de circa 2,6%, în timp ce Rusia se situa sub acest nivel cu 2,3%. Evoluţiile economice mult mai bune decât ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est au contribuit la aceste rezultate, în pofida mediului social-politic mai instabil.

PIIGS, sub presiunea speculatorilor

Ţările cel mai afectate de criza datoriilor de stat au spread-uri CDS extrem de mari. Nivelul considerat critic de 7% a fost depăşit uşor de Irlanda, a cărei economie merge de fapt foarte bine şi are capacitatea de a reveni ( acolo problemele sunt de ordin bancar).

Portugalia şi Grecia, cu economii puţin competitive şi fără perspective de relansare au trecut graniţa celor doi digiţi. Portugalia de puţin, cu 11%, dar Grecia a trecut cu mult de orice nivel raţional al dobânzilor posibil de plătit pentru a compensa riscul de neplată.

Spania şi Italia au devenit ţinta speculaţiilor odată cu apropierea din ultima lună de pragul critic de 7%. Italia a reuşit să se împrumute undeva în jur de 5,5%, ceea ce poate părea bine dacă dobânda nouă nu ar fi aproape dublă faţă de cea la datoriile înlocuite.

Lorzii CDS, nu tocmai omogeni

Cu 1,5%, Austria, implicată puternic pe piaţa bancară din România, se situează undeva la mijloc între Germania şi Franţa, cu Germania sub 1% şi Franţa peste 2%. Poziţia Franţei este critică pentru toată arhitectura UE, dat fiind ratingul AAA păstrat la limita indicatorilor economici.

Cele mai sigure ţări care emit de obligaţiuni suverane în Europa sunt scandinavele Norvegia, Suedia şi Finlanda, cărora li se alătură Elveţia în jurul reperului de 0,5%. Danemarca şi Olanda se află undeva la linia de 1%.

Problema acestor CDS-uri este că, pe de o parte, sunt un instrument necesar şi un reper mai corect decât cel demonstrat ineficient al agenţiilor de rating. Pe de altă parte, însă, câştigurile pe această piaţă se fac din exploatarea trendurilor şi nu din nivelurile absolute. De aceea, sunt posibile şi chiar probabile atacurile speculative, care exacerbează evoluţiile din fundamentele economice.

Reguli pentru limitarea speculaţiilor excesive

Parlamentul European a votat la mijlocul acestei luni un regulament care prevede limitarea tranzacţiilor “short selling” (vânzare în lipsă) şi a celor de tip credit default swaps, instrumente financiare de asigurare împotriva incapacităţii de plată. Aceste instrumente au generat volatilitate pe piaţă şi au agravat problema datoriilor suverane. De reţinut, însă, noul regulament va intra în vigoare în noiembrie 2012.

Au fost interzise tranzacţiile cu CDS în cazul în care cumpărătorul nu deţine titlurile în cauză sau titluri legate de instrumentele respective (“naked CDS trading”), de exemplu titluri din sectorul bancar. Prin excepţie, o autoritate naţională de supraveghere poate temporar interdicţia, dacă piaţa nu mai funcţionează corespunzător.

Ideea a fost de a limita speculaţiile excesive, făcute cu singurul scop de a paria pe intrarea unei ţări în incapacitate de plată. Regulamentul prevede ca vânzătorul unor titluri să menţioneze sursa şi să existe o probabilitate „rezonabilă” de a putea împrumuta acţiunile de la sursa respectivă.

Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe este cea care va urmări respectarea regulamentului pe pieţele financiare. Totodată, în situaţii deosebite, ea va avea calitatea de arbitru al deciziilor autorităţilor nationale şi va putea adopta decizii excepţionale.

Cerinţele de raportare au fost crescute semnificativ, pe ideea că lipsa informaţiilor a îngreunat activitatea autorităţilor de supraveghere în perioada anterioară crizei financiare. Accentul va fi pus pe prevenţie şi alerte în privinţa riscurilor potenţiale.

Un raspuns

  1. casandra
    26.11.2011, 14:49

    Foarte binevenit acest regulament. Pacat ca intra in vigoare doar la sfarsitul anului viitor. Pna atunci mai este mult si sacalii din piata se vor stradui sa ne faca viata amara.
    Cum s-a ajuns sa se permita unora care nu au nicio lagatura cu creditarea statelor sa parieze pe CDS pe piete nereglementate?
    Este ca si cum un om ia un credit de la banca sa-si construiasca o casa , banca se asigura prin CDS, iar un golan tranzactioneaza CDS respectiv dar si plateste un incendiator sa puna foc casei omului respectiv pentru ca doar asa isi maximizeaza profitul, daca se realizeaza riscul ca sa nu poata fi platit creditul initial. Ce au ajuns pietele financiare?
    Cateodata am impresia ca a avut loc fara sa stim, la nivelul finantelor, o “casatorie din interes” intre financiarii adevarati si crima organizata, totul pe spatele societatii. Doar asa se explica evacuarea oricaror principii si instrumente sanatoase din piata.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »