Europa self-employed – România campioană

De Marin Pana | 29.7.2012 .

România este, de departe, campioana Uniunii Europene în materie de lucrători pe cont propriu ( self employed), potrivit studiului Golden Growth publicat recent de Banca Mondială. Cu un procentaj de 31,2% din totalul forței de muncă, țara noastră devansează net colegele UE care aderat după anul 2004, fiind urmată la mare distanță de Polonia ( 18,9%), Cipru (14,4%) și Cehia (12,5%).

Vecinele noastre Ungaria și Bulgaria au valori cu mult mai mici la acest indicator, cu doar 7,1% și respectiv, 8,7%. Pentru relevanța ponderii lucrătorilor pe cont propriu în structura economiilor europene, merită să luîm aminte care dintre țările UE 15 ( ce formau UE până în 2004) se situează pe primele patru locuri în ”Occident”: Grecia (27%), Italia (18,6%), Portugalia (18,5%) și Spania (11,8%).

Lucrător pe cont propriu ( self employed) este considerată persoana care desfășoară propria activitate, formând o unitate economică, fără angajați și fiind ajutată sau nu de membrii de familie neretribuiți. În această categorie se încadrează o mare varietate de persoane, de la șoferi de taxi și până la muzicieni sau avocați, dar cea mai mare parte o constituie la noi agricultorii ce practică o agricultură de subzistență.

Slaba productivitate a acestora și contribuțiile relativ insignifiante la bugetele sociale grevează asupra echilibrului financiar de ansamblu al țării și ridică semnificativ fiscalitatea aplicată asupra celor care sunt angajați cu forme de muncă legale. În termeni anglo-saxoni, cei care evită pe cât pot Fiscul sau nu plătesc deloc taxe sunt denumiți ”free-riders” ( beneficiari de gratuități la nivelul serviciilor pe care societatea le oferă).

Desigur, există și o dezvoltare a acestei categorii sociale în țările anglo-saxone, dar nu în agricultură ci în domenii cu productivitate mult mai ridicată și cu o urmărire fiscală mult mai strictă, ceea ce explică în bună parte și modelul urmat de Polonia și Cehia. Cert este că România are o problemă structurală majoră în forța de muncă, care o împiedică să aloce fonduri mai importante pentru învățământ, sănătate sau administrația publică și frânează dezvoltarea sectoarelor cu grad ridicat de fiscalizare.

Problema este agravată de scăderea pronunțată a forței de muncă tinere care se prefigurează la orizontul anului 2020, când numărul proaspăt intrați pe piața autohtonă a muncii se va diminua cu aproximativ o cincime ( -19,7%). Numai Bulgaria stă ceva mai prost decât noi la acest capitol ( -20,6%), în apropierea acestui palier mai regăsindu-se și Cehia (-18,8%) și Ungaria (-16,1%).

Cealaltă explicație, în afară de natalitatea puternic redusă după anul 1990, constă în plecările masive ale tinerilor în străinătate. România este se situează pe podium în ierarhia celor numai patru state din UE care au înregistratpe anul 2010 un flux negativ net pe partea de migrație a populației. Cu -4,7 la mie, am fost devansați de Lituania ( -10,7% ) și Bulgaria ( -6,6%) și ne-am situat cu puțin înaintea Letoniei (-4,5%).

Prin contrast, vom avea în anul 2020 o creștere a numărului de persoane în vârstă pe piața muncii ( +7,2%), creștere sub cele din Cehia (+12,3%), Slovacia (+11,5%) și Ungaria (+10%) dar mult peste Bulgaria (+2,1%) și Polonia (+1,3%). Această evoluție va creea destul de rapid o presiune suplimentară pe bugetele sociale. Ce acționează în direcția creșterii deficitelor și reclamă majorarea din timp a numărului de angajați.

Deocamdată, însă, în termeni relativi la celelalte țări din UE, avem un nivel mare de fiscalitate aplicată pe un număr mic de lucrători. În plus, gradul de evaziune fiscală reflectat prin ponderea economiei subterane, este cel mai ridicat cu excepția Bulgariei ( noi 30,2%, ei 32,7%). Pentru referință, Ungaria figurează cu 29,5%, Polonia cu 26% iar Cehia cu 17%.

Una peste alta, se impun măsuri de urgență pentru îmbunătățirea tuturor acestor indicatori și aducerea României mai aproape de media europeană, cu avantajele eliminării sectoarelor slab productive și degrevării celor care pot să aducă rapid creșterea economică.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »