Eurosondaj/Popularii au ajuns umăr la umăr cu social-democrații europeni. Ce spune sondajul din România

De Anne-Marie Blajan | 19.3.2014 .

Socialiştii au pierdut avansul considerabil pe care îl aveau, în urmă cu o lună de zile, în faţa popularilor europeni şi se află acum aproape la egalitate în preferinţele electoratului european.

Sondajul paneuropean realizat de Pollwatch şi dat miercuri publicităţii arată că social-democraţii (S&D) ar obţine 215 locuri în Parlamentul European, în timp ce popularii (PPE) ar reuşi să ocupe 214 de locuri. Locul diferenţă este în marja de eroare a oricărui sondaj, cele două mari grupuri politice se află practic la egalitate. (* Iniţial, sondajul a dat o diferentţă de 4 mandate între cele două grupuri politice, pe baza lipsei din calcul a voturilor PPE din Cipru. După o corectură ulterioară, diferenţa s-a redus la doar un mandat)

Partidele din familia PPE au recuperat în preferinţele electoratului din mai multe state membre, în ultimele săptămâni.

În cursa celor doi politicieni susţinuţi pentru obţinerea preşedinţiei Comisiei Europene, candidatul de centru-dreapta, Jean Claude Junker are un avantaj în faţa socialistului Martin Schulz. Analizele politice indică faptul că, în condiţiile în care doar cei doi vor rămâne în cursă, luxenburghezul ar fi susţinut în Parlamentul European de PPE, ALDE (liberali), ECR (conservatorii britanici din PE) şi populiştii cehi de la ANO (care probabil vor fi afiliaţi la ALDE). Evaluările indică un număr de 323 de europarlamentari, reprezentând 43%, care ar vota în favoarea lui Jean Claude Junker.

Martin Schulz, pe de altă parte, ar urma să fie sprijinit de 311 parlamentari (41,1%), adică membrii (S&D), stânga europeană – comuniştii (GUE) şi verzi/membrii Alianţei Libere Europene.

Pe de altă parte, nu există certitudini, mai ales în condiţiile în care trei grupuri politice europene au ele însele candidaţi pentru şefia Comisiei europene, fără şanse, evident, de a şi obţine acest post. Sunt de luat în calcul şi cei 117 parlamentari, potrivit ultimului sondaj, care sunt neafiliaţi sau aparţin grupului EFD, euroscepticii Mişcării pentru Europa Libertăţii şi Democraţiei.

Comuniştii pierd avansul în faţa liberalilor

La începutul lunii martie, acelaşi sondaj arăta comuniştii câştigând mai multe locuri în Parlamentul European decât liberalii. Ar fi devenit astfel a treia forţă politică din legislativul european. Noile sondaje din statele membre ale UE – pe baza cărora VoteWatch realizează cercetarea pan-europeană – arată că, intenţiile de coaliţii electorale din anumite state membre, precum Croaţia, Letonia şi Polonia, sunt în avantajul liberalilor şi astfel ALDE revine pe locul trei printre grupurile politice. GUE ar obţine 59 de mandate, în comparaţie cu cele 66 ale liberalilor.

Ce spun sondajele în România

Pentru România, cifrele VoteWatch 2014 se bazează pe sondajele de opinie realizate de IRES, INSCOP şi CSCI. Pe primul loc se află social-democraţii, USD – cu 41%, ceea ce ar însemna că ar obţine 13 locuri în Parlmentul European, urmaţi de liberali – cu 17% şi 7 locuri. Locurile următoare sunt ocupate de partidele cu afiliere la PPE: PDL, PMP, UDMR şi Forţa Civică. Sunt partidele care ar obţine locuri în PE, ultimele două câte 2 mandate, în timp ce PDL ar avea 5 europarlamentari, iar PMP 3.

În prezent, România este reprezentată de 33 de eurodeputaţi, aparţinând următoarelor grupuri politice europene:

  • PPE: 14 locuri
  • S&D: 11 locuri
  • ALDE: 5 locuri
  • Neafiliaţii: 3

Cei 32 de eurodeputaţi câţi va avea România începând cu 2014, ar fi împărţiţi altfel în grupurile politice:

  • S&D: 13 locuri
  • PPE: 12 locuri
  • ALDE: 7 locuri

Cine ar putea obţine un mandat în Parlamentul European, potrivit ordinii pe liste

Partidele politice din România au ca dată limită de depunere a listelor cu candidaţi 26 martie, iar ele încă sunt în lucru. Totuşi, multe dintre ele au anunţat ocupanţii primelor poziţii. Partidele au ales să pună pe primele locuri, eligibile, eurodeputaţi. Lista Forţei Civice va fi finalizată duminică, la fel ca şi cea a PDL, în timp ce UDMR i-a anunţat pe toţi cei 32 de candidaţi pentru Parlamentul European.

Numele făcute publice şi incluse pe lista candidaţilor principalelor partide din pot fi consultate AICI.

Euroscepticii şi extremiştii, pe primele locuri în sondajele din Marea Britanie, Olanda, Franţa şi Austria

Euroscepticii şi extremiştii suscită îngrijorare din cauza terenului pe care l-au câştigat în ultimii ani, iar analiştii cred că electoratul, în dorinţa de a sancţiona partidele din mainstream-ul politic, ar putea alege să îşi dea votul extremiştilor.

În Marea Britanie, UKIP se situează pe locul 2 în sondaje după laburişti: un sfert dintre electori ar vota pentru eurosceptici (25,3%), faţă de 16,09% câţi şi-au dat votul în 2009. Astfel, potrivit acestui procent, euroscepticii britanici ar obţine 20 de locuri în PE.

Locul 2 în preferinţele electoratului francez se îndreaptă spre Frontul Naţional, care a obţinut cel mai bun scor din istoria de 40 de ani a acestui partid. Ultimele sondaje îl situează la 20%, la două puncte procentuale în spatele Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP). Euroscepticii francezi ar putea trimite un parlamentar în legislativ, Debout de la Republique, partidul euroscepticilor francezi, situându-se la 3% în sondaje.

În Olanda, Partidul pentru Libertate (PVV), al lui Geert Wilders, este pe primul loc în sondaje: 17%, ceea ce i-ar aduce 5 mandate. Este scorul obţinut în 2009, la alegherile europene anterioare. PVV este reprezentantul euroscepticismului, populismului şi islamofobiei în ţara lalelelor, care vrea ieşirea Olandei din UE.

Frontul Naţional al lui Marine Le Pen a încheiat, în noiembrie 2013, o alianţă cu Partidul Libertăţii din Olanda, o alianţă care se va reflecta în legislativul de la Strasbourg.

Euroscepticii sunt pe primele locuri şi în Danemarca, unde Partidul Danez al Poporului (DPP) pare în creştere în sondaje. Acum este la 22,7%, procent care i-ar aduce 3 mandate şi care îl sitează pe locul doi în preferinţele danezilor, la o foarte mică distanţă de liberali.

În Austria, primul loc în sondaje îl ocupă Partidul Libertăţii (FPO), partid eurosceptic şi aniimigraţionist. Fondat în 1958 de un fost nimistru nazist şi fost ofiţer SS, partidul a ajuns la guvernare în perioada 2000-2005 alături de partidul lui Jorg Haider. Acum aproape un sfert dintre austrieci spun că vor vota FPO, mai precis 23%, ceea ce i-ar aduce 5 amndate în PE.

Jobbik, partidul de extremă dreapta din Ungaria, este pe locul trei în preferinţele cetăţenilor unguri. 17% dintre ei ar vota cu reprezentanţii acestui partid, ceea ce le-ar aduce 4 mandate în PE, cu unul în plus faţă de 2009, când a obţinut 3 mandate din cele 22 ale Ungariei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »