Eurozona îşi drege Fondul de Stabilitate după decizia Standard&Poor’s de retrogradare a ratingului

De Iulian Soare | 17.1.2012 .

 

Mario Draghi - presedintele Bancii Centrale Europene

Retrogradarea luni seară de către agenţia Standard&Poor’s a ratingului Fondului European de Susţinere Financiară (FESF), instrumentul prin care au fost salvate deja de la colapsul financiar Irlanda şi Portugalia, reprezintă un nou avertisment referitor la capacitatea zonei euro de a depăşi turbulenţele actuale.

După retrogradarea vineri a Franţei şi Austriei de la triplul A, era de aşteptat ca S&P să scadă cu o treaptă şi ratingul instrumentului de salvare a ţărilor cu probleme din zona euro, bazat pe garanţiile de creditare oferite de ţările membre UE.

Nota FESF depinde de fapt direct de cele ale statelor din zona euro care o garantează şi îndeosebi de cele care se bucură de cea mai bună evaluare pentru datoria lor, iar retrogradarea celor două nu putea rămâne fără consecinţe

Standard and Poor’s a precizat însă că ar putea reveni asupra deciziei sale, ridicând ratingul FESF, dacă i se vor acorda garanţii suplimentare.

Consecinţe: Fondul poate pierde 180 din cele 440 de miliarde capacitate de creditare

Potrivit Reuters, pierderea ratingului maxim AAA de către Franţa şi Austria înseamnă că, fără modificarea structurii de garanţii a FESF,fondul poate pierde 180 miliarde euro din capacitatea sa de creditare de 440 miliarde euro.

Astfel, fondului i-ar mai ramâne o capacitate de doar 260 de miliarde de euro, o mare parte din aceştia fiind deja folosiţi salvării Irlandei şi Portugaliei. În cazul în care ratingul FESF va mai fi tăiat şi de o altă agenţie, ţările din zona euro vor fi nevoite să ia o decizie dificilă:

fie fondul va începe să elibereze obligaţiuni subevaluate, ceea ce implică şi acceptarea unor costuri de împrumut mai mari, fie ţările cu rating AAA îşi vor mări contribuţiile, acordând astfel garanţii suplimentare.

Cine acordă garanţiile suplimentare?

După câteva zile în care rapoartele şi interesele ascunse ale S&P au fost întoarse pe toate părţile de politicieni, oficiali de la Bruxelles şi guvernatori ai băncilor centrale din ţările europene, prima reacţie de luni seara a preşedintelui FESF, germanul Klaus Regling, a fost să minimalizeze evaluarea agenţiei americane. El a arătat că retrogradarea, cu o treaptă, la ”AA+”, a de către agenţia S&P va avea puţine repercusiuni, deoarece celelalte două mari agenţii de notare, Moody’s şi Fitch, au ales să confirme nota ”AAA” acordată Fondului.

“Nu serveşte la nimic să se facă atâta agitaţie, atât timp cât nu este vorba decât de o singură agenţie de notare”, a comentat Regling, potrivit AFP.

Preşedintele FESF a apreciat printr-un comunicat că recenta retrogradare a notei Fondului nu va pune sub semnul întrebării capacitatea sa de împrumut. ‘Reducerea cu o treaptă a notei FESF nu va reduce capacitatea sa de împrumut cu un capital de 440 miliarde euro. FESF are mijloacele de a-şi îndeplini angajamentele actuale şi eventual altele, până la punerea în practică a Mecanismului European de Stabilitate în luna iulie’, a susţinut Regling. Aflat marţi la o conferinţă în Singapore, el şi-a exprimat şi optimismul în legătură cu faptul că moneda euro va rezista actualei crize a datoriei. ”Euro nu se va prăbuşi. Nici o ţară nu va fi constrânsă să părăsească zona euro”, a declarat Regling, adăugând că preocupările investitorilor în legătură cu o eventuală dispariţie a monedei unice sunt ”nefondate”.

Pe de altă parte, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, chiar dacă a sfătuit lumea financiară să înveţe să se descurce fără agenţiile de rating, a recunoscut că este necesar ca FESF să fie majorat pentru a-şi păstra forţa sa de acţiune. “Se impun contribuţii suplimentare din partea ţărilor notate în continuare cu AAA’ pentru ca FESF să-şi păstreze ‘aceeaşi capacitate’ ori să poată împrumuta ‘cu aceeaşi dobândă”, a spus guvernatorul BCE.

Evident, toată lumea priveşte spre Germania, a cărei economie este cea mai mare şi mai sănătoasă din zona euro la ora actuală. Ministerul de Finanţe de la Berlin a precizat însă, luni seara, într-un comunicat reacţie la anunţul S&P, că este de părere că ‘în momentul de faţă, nu este necesar să se acţioneze asupra FESF’.

Dar e de aşteptat ca şi alte ţări cum ar fi Olanda, Finlanda, Austria, în care politicienii eurosceptici sunt tot mai influenţi, să nu se grăbească în a disloca noi sume pentru FESF, notează Reuters.

Accelerarea operaţionalizării MES – o soluţie complementară. Cu ochii la Germania

Pe de altă parte, atât preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, cât şi cancelarul Angela Merkel au subliniat în ultima perioadă necesitatea ca Mecanismul European de Stabilitate (MES), succesorul FESF, să fie operaţionalizat în avans, din iulie anul acesta, faţă de începutul lui 2013, termenul stabilit iniţial. MES ar urma astfel să funcţioneze pentru o perioadă mai lungă în paralel cu FESF, care după 2013 ar trebui să îşi restrângă activitatea de intervenţie şi doar să facă plăţile pentru obligaţiunile emise.

“Germania va fi pregătită, dacă şi ceilalţi sunt, să investească mai mult capital în MES la început. Faptul că va exista capital va fi un mesaj important şi pozitiv pentru pieţe”, declara încă de săptămâna trecută Merkel.Iar săptămâna aceasta, alţi doi oficiali germani au evocat posibilitatea ca Berlinul să îşi achite într-o singură tranşă contribuţia de 21 de miliarde de euro pentru viitorul mecanism de salvare financiară al UE.

Întrebat dacă Germania îşi va plăti contribuţia naţională pentru MES într-o singură tranşă, Michael Meister, responsabilul cu probleme financiare al CDU, a spus: ‘Suntem dispuşi să facem orice, atât timp cât şi partenerii noştri europeni sunt pregătiţi”, a relatat marţi EUobserver.

De asemenea, Martin Kotthaus, un purtător de cuvânt al ministrului german de finanţe Wolfgang Schaeuble, a spus că Germania vrea să injecteze capital ‘cât mai repede cu putinţă’ în Mecanismul European de Stabilitate (MES) pentru a transmite ‘un semnal’ pieţelor. “Trebuie să vedem care sunt posibilităţile în privinţa celorlalte state”, a spus Kotthaus la o conferinţă de presă a guvernului, adăugând că Berlinul speră ca o decizie asupra acestei chestiuni să fie luată la o întâlnire a miniştrilor de finanţe din UE la 24 ianuarie.

Conform proiectului stabilit anul trecut de Consiliul European, MES ar urma să aibă garanţii de 500 de miliarde de euro menite a ajuta la nevoie statele afectate de datorii din zona euro. MES va avea şi un capital de bază de circa 80 de miliarde de euro, plătiţi de statele membre în funcţie de puterea lor economică, Germania urmând să aibă cea mai mare contribuţie. Berlinul a spus iniţial că banii ar trebui plătiţi în cinci tranşe anuale, însă apoi şi-a relaxat poziţia după ce a devenit tot mai probabilă o intervenţie pentru salvarea unei economii majore precum Spania sau Italia, care întâmpină dificultăţi în refinanţarea datoriilor şi deficitelor naţionale.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »