Evoluţia PIB/locuitor în euro – creşterea procentuală care nu reduce decalajele nominale. Nu ne apropiem nici măcar de cehi sau polonezi

De Alexandra Pele | 21.7.2019 .

De la intrarea în UE, PIB/locuitor al României în preţurile curente a urcat de la 6.100 euro la 10.400 euro, potrivit datelor comunicate de Eurostat.

Paradoxal, însă, creşterea de 70% nu a fost suficientă pentru a reduce decalajul nominal  faţă de Germania, al cărei PIB/locuitor a urcat în perioada 2007 – 2018 de la 31.700 euro la 40.800 euro (creştere de 32%).

Dacă privim la raportul dintre cele doi indicatori, acesta s-a redus de la circa 5:1 cam la 4:1. Totuşi, în termeni absoluţi, diferenţa faţă de cea mai puternică economie europeană s-a majorat cu 5.500 de euro, de la 24.900 euro în anul 2007 până la 30.400 euro în anul 2018. Pe de o parte, baza de plecare redusă ne-a permis ritmuri de creştere ridicate exprimate procentual, pe de altă parte, însă, diferenţa faţă de ritmul în care a crescut economia germană nu a fost suficientă pentru a închide şi ecartul în euro/locuitor, ci dimpotrivă.

Mai mult, dacă facem raportarea României la media europeană ( majorată cu 18% în intervalul 2007 – 2018), deşi am recuperat ceva mai mult de zece puncte procentuale ( de la un raport al PIB/locuitor în valori curente de 23,4% la 33,7% ), vedem cum până şi decalajul dintre noi şi media UE s-a majorat uşor, de la 20.000 de euro în 2007 până la 20.500 euro în 2018.

Dincolo de avansul pe care îl percepem procentual în timp, cu apropierea de media europeană dacă se face ajustarea cu nivelul preţurilor ( deoarece aşa rezultă creşterea de la 44% din media UE în 2007 până la 63% în 2017 şi, probabil, 66% în 2018 dar nu avem încă cifrele oficiale), trebuie să fim atenţi că ţinta pe care o urmărim este una în mişcare.

Cum s-au mişcat statele occidentale

Nici alte state nu stau pe loc, lucru valabil pentru toate ţările europene, de la cele mai mari şi până la cele mai mici. De altfel, datele Eurostat arată că, dintre cele mai  puternice state occidentale, doar Germania a reuşit să-şi îmbunătăţească poziţia din 2007 încoace, pe fondul unei majorări consistente a PIB/locuitor.

Cele 32% ale Germaniei ( care a urcat de la 117% din media UE până la 124%, datele pentru 2017 fiind ultimele disponibile) consituie o performanţă dublă în raport cu Franţa ( în scădere de la 108% la 104%) şi de patru ori peste nivelul din Spania ( care a coborât, la fel ca şi Italia sub media UE) după ce nu a reuşit să ţină pasul cu media UE.

Oarecum suprinzător, în acest joc dependent de (atenţie mare şi pentru noi) evoluţia preţurilor şi cursul de schimb pentru anumite state care nu au intrat în Zona Euro, Marea Britanie a înregistrat o contraperformanţă notabilă, PIB-ul pe locuitor fiind în scădere anul trecut în raport cu cel din 2007 (-2%). Condiţii în care decalajul faţă de Germania s-a mărit de la doar 5 puncte procentuale la 19 pp.

Avertisment pentru viitor, un stat membru mai vechi cu PIB apropiat de al nostru, Portugalia, nu se simte prea bine. Chiar dacă a păstrat ritmul european de creştere cu 18% din perioada analizată, situaţia ei s-a deteriorat de la 81% la doar 77% din media UE ca PIB/locuitor în termeni reali. Cât despre Grecia, care a consemnat tot 18% dar nu cu plus ci cu minus ( de la 21.100 euro în 2007 la 17.200 euro în 2018), prăbuşirea a fost spectaculoasă, de la 93% din media UE la doar 67%.

Toate aceste evoluţii ne spun că nu e suficient să te califici în clubul euro iar avansul nivelului de trai relativ la media europeană este reversibil. În plus, avatarurile păstrării unei monede naţionale pot conduce (chiar şi pentru o valută respectabilă şi bine gestionată într-o economie solidă, precum lira sterlină) la un declin al PIB/locuitor.

Nici măcar de polonezi sau cehi nu ne-am apropiat, de fapt

Deocamdată, noi ne plasăm la creşterea procentuală în fruntea ţărilor din centrul Europei cu regim valutar de flotare a monedei naţionale, cu o majorare a PIB/locuitor exprimat în euro de 70% de la integrare încoace. De unde şi cea mai mare recuperare a nivelului de trai raportat la media UE (19 pp), peste cea reuşită de Polonia şi semnificativ peste rezultatele din Cehia sau Ungaria.

De reţinut stagnarea cu care s-a confruntat Croaţia, al cărei ritm aflat la media UE nu a fost suficient şi a fost depăşită de România ( 63% – 62%), care a beneficiază ( încă) de avantajul preţurilor mai mici. De reţinut, nici măcar Slovenia, care a intrat rapid în Zona Euro şi a crescut cu 28%, nu a reuşit să-şi îmbunătăţească în termeni reali performanţa ( de la 87% din media UE a coborât la 85% în 2017).

Aşadar, trebuie să fim atenţi, dincolo de creşterea veniturilor peste media europeană în procente, la sustenabilitatea pe termen lung a creşterii, la inflaţie şi la cursul de schimb. Precum şi la recuperarea decalajelor în termeni nominali. Din 2007 încoace, nu am reuşit să ne apropiem, de fapt, nici de cehi ( avansul lor în euro faţă de noi s-a majorat de la 7.300 la 9.000), nici de polonezi ( cu un plus majorat de la 2.100 euro la 2.500 euro).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »