Experimentul suedez al zilei de lucru de şase ore: costuri prea mari față de beneficii

De Victor Bratu | 4.1.2017 .

Primăria orașului suedez Gothenburg nu va generaliza experimentul reducerii zilei de muncă de la opt la șase ore, care a fost derulat timp de doi ani.

Rezultatele preliminare ale experimentului arată costuri mai mari și beneficii mai mici decât cele așteptate, relatează Bloomberg.

Primăria orașului unde își are sediul constructorul auto Volvo a derulat experimentul la un cămin de bătrâni, unde a scurtat programul celor 68 de asistente care lucrează acolo, dar municipalitatea a fost nevoită să angajeze alte 17 persoane, ceea ce a însemnat un cost suplimentar de 12 milioane de coroane (2,2 milioane de dolari), pe perioada programului.

În schimb, experimentul a arătat că angajaţii „s-au simțit mai sănătoşi, ceea ce a redus absenţele din motive medicale, iar îngrijirea acordată pacienţilor căminului s-a îmbunătăţit”.

Cu toate acestea, municipalitatea din Gothenburg nu va face un program permanent din experimentul zilei de lucru de şase ore.

„Categoric apar costuri mai mari. Este mult prea scump să introduci la nivel general un program de lucru mai scurt, într-un viitor rezonabil”, a declarat Daniel Bernmar, un politician local responsabil de programele de asistenţă care vizează persoanele în vârstă.

Totuși, oficialul suedez a declarat că ar dori să fie efectuate mai multe studii cu privire la beneficiile pe termen lung pentru societate care ar apărea în urma scurtării zilei de lucru.

Un argument pro este că un program de lucru mai scurt ar permite prelungirea duratei vieţii profesionale.

Experimentul zilei de lucru de şase ore din Gothenburg este doar ultimul dintr-o serie de programe pilot suedeze, vizând scurtarea programului de lucru.

Experimentul recent încheiat a fost urmărite cu atenție la nivel global, Suedia fiind o ţară mândră pentru reputația de a fi un „stat al bunăstării și de „modelul” său economic și social.

Deşi datele istorice arată că lungimea medie a unei zile de lucru a scăzut în Suedia în ultimul secol, în prezent nu există planuri pentru a introduce la nivel naţional o zi de lucru de şase ore.

Tendințe

Rezultatele experimentului suedez vine în contextul în care, mai ales în țările bogate ale nordului Europei, au loc dezbateri și chiar inițiative privind introducerea unor programe pilot de venit minim garantat.

Finlanda tocmai a început un program pilot de doi ani prin care 2.000 de şomeri între 25 şi 58 de ani vor primi un venit minim garantat de 560 de euro lunar, chiar dacă întretimp îşi vor găsi de lucru, potrivit The Guardian.

Majoritatea cetăţenilor  (68%) celor încă 28 de state membre ale UE ar vota „cu siguranță sau probabil” în favoarea unei forme de venit minim garantat.

Alegătorii elveţieni  au respins însă cu o majoritate de 75% o schemă de venit minim necondiționat de 2.500 CHF, ceea ce ar fi însemnat creșterea cheltuielilor sociale de la 19,4% la aproximativ o treime din PIB-ul țării.

Experimentele de venit minim urmează să aibă loc în acest an în mai multe orașe din Olanda, inclusiv Utrecht, Tilburg, Nijmegen, Wageningen și Groningen.

În versiunea din Utrecht, mai multe grupuri de testare vor primi un venit lunar de bază de 970  de euro, cu anumite condiții. Unii vor primi suma ca ajutor de șomaj, cu obligația de a căuta de muncă  și cu sancțiuni dacă nu o fac. Alții va primi ajutorul necondiționat, indiferent dacă sunt sau nu caută de lucru. Și al treilea grup va primi un supliment de 125 de euro, cu condiția prestării de muncă  în folosul comunității.

Nu numai în Nord, dar și în Italia au loc astfel de experimente. Orașul italian Livorno a dă un venit minim garantat de peste 500 de euro pe lună la 100 de familii sărace ale orașului din iunie anul trecut, și a extins schema la alte 100 de familii de la 1 ianuarie. Ragusa și Napoli au în vedere încercări similare.

Explicații

Experimentele de venituri minime garantate au loc pe fondul unor tendințe sociale îngrijorătoare.

„În anii următori, tendința actuală de creștere a clasei de mijloc poate încetini sau chiar să se încheie în economiile emergente”, dar şi în ţările dezvoltate. Fenomenul „indică riscuri reînnoite de tulburări sociale asociate cu o creștere mai lentă (…) O creștere economică mai lentă și dezamăgira lipsei de acces la standardele de viaţă ale clasei de mijloc ar putea alimenta nemulțumirile sociale”, potrivit celui mai recent raport World Employment Social Outlook, al Organizaţiei Mondiale a Muncii (ILO).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »