Extinderea Uniunii nu se mai află printre priorităţile Greciei, în timpul preşedinţiei UE

De Elena Poenaru | 25.8.2013 .

Priorităţile Greciei pentru următoarea preşedinţie a Consiliului UE nu fac nicio referire la politica de extindere, în ciuda unor angajamente anterioare luate de Atena pentru a promova lărgirea Uniunii spre Balcanii de Vest, relatează EurActiv.

Pe siteul Ministerului grec al Afacerilor Externe s-au publicat, recent, priorităţile preşedinţiei elene, care va începe la 1 ianuarie 2014.

Acestea sunt împărţite în patru capitole: creştere economică, locuri de muncă şi coeziune; integrare mai profundă a UE şi a zonei euro; imigraţie, probleme la graniţe şi mobilitate; politici maritime.

Lipsa extinderii UE este uşor de remarcat de pe această listă, în ciuda angajamentelor luate de Atena, prin programul aşa-numitei troici a preşedinţiilor UE (Irlanda, Lituania şi Grecia), care definea extinderea ca pe “un domeniu de importanţă strategică”.

Grecia a susţinut ferm politica de extindere a UE, în trecut, fiind gazda summitului Balcanilor de Vest, la Salonic, în 2003, reuniune considerată extrem de importantă pentru lărgirea blocului comunitar în Balcani.

Întrebat de EuActiv cum comentează lipsa acestui punct din programul preşedinţiei semestriale, Dimitris Kourkoulas, ministrul adjunct de externe de la Atena, a spus că extinderea a fost şi continuă să fie o prioritate de top pentru ţara sa.

Dar a adăugat că în loc de mari evenimente sau întâlniri, Grecia va promova cazul fiecărei ţări în parte, pe baza meritelor individuale, în aceste şase luni.

“Având în vedere că există un angajament politic al întregii Uniuni Europene, obiectivul nostru este să facem paşi concreţi pentru nevoile specifice şi circumstanţele fiecărei ţări în parte. În acest context, preşedinţia greacă va fi angajată să promoveze priorităţile de extindere şi să lucreze efectiv la provocările cărora trebuie să le facă faţă fiecare stat în parte”, a spus el.

Grecia are interese profunde în extinderea UE şi are relaţii tensionate cu multe dintre ţările candidate, situate în imediata sa vecinătate.

Cu Turcia este, probabil, cea mai problematică dintre toate.

Relaţiile turco-elene sunt cunoscute ca fiind tensionate, de la ocuparea părţii de nord a Ciprului de către forţele turceşti, în 1974. Relaţiile bilaterale între Atena şi Ankara sunt reci, deşi s-au mai făcut progrese în domeniul diplomatic, recent, prin stabilirea unui Consiliu de Cooperare la Nivel Înalt, în 2010, care va avea o a treia reuniune în timpul preşedinţiei elene a UE.

Grecia se aşteaptă să aibă loc şi o reuniune a Consiliului de Asociere UE-Turcia, în aceeaşi perioadă.

Situaţia nu este mai puţin complicată cu Macedonia, pe care Grecia o numeşte Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM).

Numele oficial folosit de autorităţile de la Skopje, Republica Macedonia, este considerat de Atena ca o provocare la adresa regiunii elene a Macedoniei. Grecia consideră inacceptabil faptul că “Skopje încearcă să-şi însuşească fragmente importante din istoria antică greacă”.

“Nu este doar problema numelui care blochează perspectiva euroatlantică a FYROM, ci întregul pachet de criterii pe care ţările candidate trebuie să le îndeplinească pentru a deveni membre. Acestea au o foarte mare importanţă, pentru că, în final, criteriul privind respectul legislaţiei internaţionale este esenţial, la fel ca şi relaţiile bune cu vecinii”, a spus, recent, ministrul elen de Externe, Evangelos Venizelos.

Tweet Y!M