Fiscalitatea, ca instrument de politică economică. Studiu de caz: SUA

De Marin Pana | 29.1.2012 .

În anul fiscal 2010, aproape 52 milioane de contribuabili americani au primit cecuri de rambursare din partea Fiscului. Suma medie a fost de 3.082 dolari, faţă de 2.683 dolari în anul precedent, ceea ce înseamnă că statul a beneficiat de un împrumut fără dobândă de aproape 160 miliarde dolari.

Un automobil vechi donat în scopuri caritabile dă dreptul celui care face această donaţie la o deducere pe măsura valorii de piaţă a autoturismului sau a contravalorii obţinute de organizaţia de caritate din vânzarea acestuia.

Pierderile de capital rezultate din vânzarea unor stocuri de acţiuni sub valoarea de achiziţie pot fi deduse din venitul realizat în anumite limite. Astfel, impozitul de achitat va fi diminuat în cadrul tranşei de impozitare cu nivelul cel mai mare.

Printre posibilităţile de deducere se mai numără 50% din banii investiţi pentru o viitoare pensie la ieşirea din activitate ( în limita a 2.000 dolari), cheltuielile pentru refinanţarea unor împrumuturi mai vechi, cheltuielile pentru sănătate care depăşesc 7,5% din venitul brut ajustat, cheltuielile pentru cărţi de specialitate la un educator în limita a 250 dolari, cheltuielile pentru educaţie la venituri sub 65.000 doari pe an, în limita a 4.000 dolari, 30% din cheltuielile pentru reducerea consumului de energie ( în limite diverse, funcţie de destinaţie şi materiale ) şi chiar hainele donate la Armata Salvării, dacă există o chitanţă în acest sens. Lista completă a posibilităţilor de deducere poate fi obţinută de pe site-ul IRS ( Internal Revenue Service, respectiv Fiscul american).

Taxa minimă alternativă (abreviată AMT în limba engleză) este un sistem de taxare alternativ introdus în 1969 care urmărea să aducă contribuţiile plătitorilor de taxe bogaţi la niveluri rezonabile, mai aproape de capacitatea lor reală de plată.

Cu timpul, tot mai mulţi americani din clasa de mijloc au intrat sub incidenţa AMT şi nu au mai putut beneficia de o serie de deduceri cu care erau obişnuiţi. Acest fenomen s-a produs mai cu seamă în state cu fiscalitate ridicată, precum New York şi California.

Impozitarea progresivă descurajează căsătoriile

Impozitarea progresivă descurajează căsătoriile între persoane cu venituri similare. De exemplu, dacă două persoane care au locuit împreună în 2011 au fiecare venituri taxabile de 83.600 dolari pe an, ele vor plăti câte 17.025 dolari, adică un total de 34.050 dolari.

Împreună, vor avea un venit taxabil de 167.200 dolari, ceea ce va duce la un impozit de 34.886 dolari. Asta înseamnă 836 dolari „penalizare” de căsătorie, iar explicaţia constă în deplasarea veniturilor celui de-al doilea contribuabil în zona unei impozitări sporite.

La venituri crescute, „penalităţile” cresc considerabil. Două persoane cu câte 379.150 dolari fiecare, plătesc câte 110.016,50 dolari de căciulă dar însurate sunt impozitate la nivelul de 235.277 dolari. Asta înseamnă un minus de 15.244 dolari pe an.

Dacă, însă, există diferenţe mari de venituri între soţi sau copii care să beneficieze de deduceri suplimentare, atunci apar o serie de avantaje la impozitare şi se vorbeşte de bonus în loc de penalităţi de căsătorie.

Am prezentat toate aceste exemple pentru a ilustra cum o adevărată politică fiscală poate favoriza sau descuraja anumite tipuri de comportamente de consum. Deşi complicat, sistemul de deduceri şi stimulente fiscale joacă un rol important în păstrarea echilibrelor economice.

Prin contrast, păstrată la minim de reglementări mai mult din motive de comoditate pentru Fisc decât din teama de a nu putea implementa sisteme moderne de taxare, fiscalitatea românească joacă un rol redus şi slab diferenţiat. De menţionat că între cota aşa-zis unică de impozitare şi deduceri nu există nici o contradicţie.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »