FMI: Vremuri grele pentru economiile din estul UE. Convergența Est – Vest încetinește / Crește pericolul involuției reformelor

De Victor Bratu | 11.7.2017 .

Europa Emergentă se confruntă cu un stres economic în creştere, care riscă să anuleze o parte din progresele politice din ultimele decenii, potrivit lui Poul Thomsen, șeful Departamentului European al Fondului Monetar Internațional (FMI), citat de Reuters.

Riscul este  până într-atât de mare încât unele guverne din regiune au început chiar să pună sub semnul întrebării avantajele integrării europene.

Potenţialul de creştere economică a Europei Centrale şi de Est s-a înjumătăţit în ultimul deceniu, iar plecarea peste hotare a muncitorilor calificaţi este o problemă din ce în ce mai gravă, potrivit declarațiilor de marți ale oficialului FMI.

Într-o Europă care s-a confruntat cu un deceniu de crize şi probleme economice, procesul de convergenţă dintre ţările din Vest şi cele din Est a încetinit sau chiar s-a oprit. Faptul a generat dubii privind validitatea unor reforme politice şi economice aspre, respectiv privind beneficiile acestora.

„Acesta este un semnal de alarmă pentru noi toţi, ca să nu ne amăgim că progresele instituţionale sau în domeniul guvernanţei sunt inevitabile; să nu credem că astfel de progrese sunt de neoprit și ar avea o evoluţie constantă. Nu este aşa”, a spus Poul Thomsen.

Oficialul FMI crede că este puțin probabil să se mai repete sprijinul excepţional, oferit de creşterea economică globală, de care a beneficiat regiunea Europei Centrale şi de Est în perioada imediată de după ieşirea din comunism.

„Pe măsură ce înaintezi, obstacolele vor deveni şi mai puternice”, a adăugat economistul danez, citat de Ruters. Poul Thomsen a condus programele de asistenţă ale FMI în ţări precum Grecia şi Portugalia.

Tendinţa este amplificată de exodul muncitorilor calificaţi spre Europa Occidentală. FMI estimează că 20 de milioane de persoane au plecat din Europa Centrală şi de Est în ultimele decenii, adică 5-6% din populaţia regiunii.

Jumătate din companiile din Ungaria şi un sfert din cele din Polonia declară că lipsa de muncitori le limitează producţia şi investiţiile. Fără să fie nominalizată, România se confruntă cu aceeaşi problemă a exodului de competenţe.

Tensiuni în UE

Contextul economic a stimulat creşterea tensiunilor politice dintre guvernele unor state membre UE din Europa Centrală şi de Est şi Comisia Europeană.

Bruxelles-ul este nemulţumit de problemele care ţin de statul de drept în Polonia şi de politicile Ungariei în domeniul refugiaţilor, printre altele.

Dezamăgirile din ultimul deceniu ar putea îndemna unele state să inverseze reformele politice şi instituţionale destinate consolidării democraţiei şi sprijinirii creşterii economice pe termen lung.

„Unele dintre amenințările de inversare a tendinței de guvernanță sunt evidente în cele mai avansate țări din regiune. Acesta este în mod clar un domeniu de care FMI este precoupat: independenţa băncilor centrale. În mai multe ţări, independenţa băncilor centrale este în pericol”, a mai spus Poul Thomsen, citat de Reuters.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »