Franţa – Marea Britanie / Reminiscenţe istorice

De Theophyle | 20.12.2011 .

Evenimentele petrecute la summitul european din 9 decembrie si schimburile de “complimente” verbale si gestul jenant al lui Sarkozy, care s-a comportat grosolan fata de Cameron, neacceptand o mana intinsa, amintesc de relatiile dintre Franta si Marea Britanie de la inceputul secolului al XIX-lea. Atunci, ca si acum, interesele au fost economice si surprinzator tot City-ul din Londra a fost un subiect destul de consistent de galceava.

Personajele in cauza au fost un mic-mare Napoleon si un mare Premier al Majestatii Sale, William Pitt cel Tânăr. După ce flota franceză fusese nimicită în bătălia de la Trafalgar de navele engleze, Napoleon a încercat să înfrângă Anglia prin mijloace economice. În decretul emis la 21 noiembrie 1806 la Berlin se spunea : „Insulele britanice se află sub blocadă… Comertul cu insulele britanice si orice alte relatii cu ele sunt interzise“. Acest decret a fost respectat de toate statele vasale Frantei si de toti aliatii ei. Marea problema a lui Napoleon a fost omul care a stat in fata lui, un Premier care a creat tiparele istorice detinute de atunci si pana in zilele noastre de acesti alesi ai Regatului Unit. Respectivul Prim Ministru a fost William Pitt cel Tânăr, care fiind prieten apropiat al unuia din intemeietorii city-ul din Londra, Thomas Raikes, mai tarziu si Guvernator al Bancii Angliei, s-a folosit de toata experienta si legaturile comerciale ale acestuia pentru a-i insela pe francezi.

William Pitt, consiliat de Thomas Raikes, a reusit sa sparga blocada franceza prin doua masuri surprinzatoare. Prima prin oprirea platilor in aur si schimbarea lor in bancnote platibile la Londra. Primele bancnote de o lira si

order viagra cheap

doua lire sterline au fost scoase de Banca Angliei pe timpul Guvernatorului Raikes. Deci ca negustor daca doreai sa-ti primesti banii pesin trebuia intr-un fel sau altul sa faci negot cu englezii. Alternativa ar fi fost sa-ti primesti banii de la Napoleon, care nu prea mai avea din cauza razboaielor continue. Sa nu-ti vinzi marfa firmelor care lucrau cu Regatul Unit, care de facto erau cei mai mari cumparatori de materii prime din lume, era un gest sinucigas din punct de vedere comercial. La fel de problematic ar fi fost sa lucrezi cu niste bancnote pe care le puteai schimba in aur numai la Banca Angliei. Grea dilema si un pariu dificil. Pana la urma, City-ul din Londra a reusit sa-i convinga pe negustori mai facil decat a facut-o Napoleon.

O a doua masura pe care a aplicat-o Pitt a fost spargerea blocadei prin vasele britanice care transportau mărfuri sub pavilion american. Economiile predominant agrare din Estul Europei, in frunte cu Rusia, trebuiau sa-si vanda granele pentru a cumpara bunuri industriale din Anglia. Deci blocada nu a fost respectata pentru ca putea fi ocolita. O ultima contributie a City-ul din Londra a fost faptul ca toate marfurile transportate maritim puteau fi asigurate de Lloyds, infiintata in 1774 si singurul asigurator mondial pe timp de conflagratie de genul razboaielor napoleoniene.

Nimeni nu poate pretinde astazi ca situatia este asemanatoare si ca resentimentele franceze (si germane – din alte motive) pot avea la baza evenimentele de la inceputul secolului al XIX-lea si totusi ceea ce numin City of London este o parte din istoria Regatului Unit si o parte substantiala din PIB-ul Marii Britanii (intre 3-4% ) si este clasificat pe primul loc din lume, la egalitate cu cel din New York. Avand in vedere ca Parisul se afla pe locul 20 si Frankfurtul pe locul 13 este clar de ce Marea Britanie isi apara cu inversunare aceasta “institutie” (industrie) istorica si foarte profitabila in aceaste zile de seceta economica.

Mai multe despre clasificarea CFG (Global Financial Centres) puteti citi aici.

Theophyle

zp8497586rq

Un raspuns

  1. Franţa – Marea Britanie / Reminiscenţe istorice « Actualităţi Europene
    20.12.2011, 17:36

    […] mai facil decat a facut-o Napoleon. Mai multe, inclusiv situatia actuala puteti citi pe “Cronica Europena“ GA_googleAddAttr("AdOpt", "1"); GA_googleAddAttr("Origin", "other"); […]

DIN ACEEASI CATEGORIE

Theophyle

Cocoşi si vulturi

Personal cred ca viitorul Europei este dependent de buna colaborare dintre statele membre si o mai mare deschidere catre adevarurile care trebuie nu numai recunoscute […] ... 
Citeste mai departe »

Theophyle

Marca germană sau întoarcerea la trecut!

Nu exista o economie fara politica. Din nefericire, economia plateste deseori preturi politice greu de suportat. Cand spun greu de suportat ma refer la sacrificii […] ... 
Citeste mai departe »

Theophyle

Patria organizată

Moto: „Nu vreau o patrie organizată de sus. Sper că se poate rosti acest termen în Germania: patrie. Deci, [nu vreau] o patrie a tuturor […] ... 
Citeste mai departe »

Theophyle

Migratorii, Grecia şi jocurile neo-otomane ale lui Erdoğan

Nu trebuie sa scriu prea multe nici despre inamicitia de multe sute de ani intre Turcia si Grecia. Nici despre viziunile ciudate ale Turciei actuale […] ... 
Citeste mai departe »

Theophyle

Europa, Schengen şi o criză de 50 de ani

Moto: “Ce a fost, va mai fi, si ce s-a facut, se va mai face; nu este nimic nou sub soare. daca este vreun lucru […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »