Franța: Străinii imigranți stau la cozi chiar și nopțile pentru a-și reînnoi permisele de ședere

De Paula Safta | 1.12.2011 .

Birocrație la ghișeele din Franța, pentru reînnoirea permiselor de ședere a imigranților străini (Foto: AFP)

Străinii care se află în condiții legale pe teritoriul Franței și despre care ministrul de Interne francez, Claude Guéant a declarat zilele trecute că ar fi prea mulți, sunt constrânși de faptul că reînnoirea permiselor de ședere se face chiar și în timpul nopții, potrivit publicației  Libération.

Ministrul de Interne al Franței spunea zilele trecute că pe teritoriul țării se află „prea mulți” străini cu acte legale, respectiv 200.000 anual și se plângea să numărul lor este „echivalentul orașului Rennes”. Și vorbim aici de cetățenii străini care îndeplinesc crtiteriile de imigrație legală și deci care se află în legitimitatea de a trăi în Franța.

Garantarea accesului acestora la serviciile publice face parte deci din obligațiile de bază ale statului francez. Însă azi, să visezi la ghișeul Prefecturii, unde se primesc străinii a devenit un traseu greu de parcurs. A-ți reînnoi permisul de ședere, ca orice alt demers administrativ, nu a fost vreodată o plăcere. În regiunea pariziană, unde se regăsește majoritatea străinilor, cozile de așteptare se formează dimineața devreme, chiar înainte de a se deschide Prefectura. Dar după câteva luni, situațion s-a degradat.

A ajunge mai devreme nu mai este suficient, așa că este necesar să petreci noaptea afară în frig, pentru a spera să ajungi la ghișeu dimineața, fără a avea însă siguranța că vei fi primit, cu atât mai puțin de a primi vreun răspuns la întrebările tale.

Parisul nu este singura zonă atinsă de această situație. Elise Fontaine, reprezentanta Asociației de solidaritate a imigranților, din regiunea Calvados din Franța, mărturisește că „oamenii stau la coadă și la ora două noaptea, câteodată cu bebelușii în brațe, este insuportabil”.

De neconceput mai ales într-un stat democratic. Cum explicăm această congestionare? Iată trei elemente care duc la explicații, inspirate din experiența asociațiilor care ghidează străinii în demersurile lor.

Numărul de ghișee deschise ale Prefecturii este din ce în ce mai mic

Să luăm cazul regiunii Gironde din Franța. Până de curând, ghișeul de primire a străinilor era deschis în fiecare dimineață, de la 8.30 până la 11.00. De acum înainte, vineri dimineața este restricționat programul publicului larg pentru „a trata mai bine dosarele deja depuse”, după cum indică site-ul oficial al Prefecturii, citat de Libération. De asemenea, miercuri dimineața nu mai este posibil să depui sau retragi un dosar, pentru că acea parte a zilei este rezervată „cererii de informații”.

Inevitabil, diminuarea numărului de zile este o poartă deschisă pentru cozi prelungite. „Cozile s-au triplat de câteva luni și chiar depunerea unei cereri pentru cetățenie a devenit o nebunie. Trebuie să stabilești o programare prin telefon, dar centrala nu e deschisă decât două ore pe săptămână. La telefon, sună ocupat mai mereu, iar oamenii pierd câteva săptămâni bune până să obțină faimoasa întâlnire, dar între timp, anumite acte își pierd valabilitatea. Iar acest lucru îi ține pe oameni într-un stres insuportabil”, spune Janine Guerra, de la Asociația din Gironde.

Un alt exemplu, în departamentul Caen din Franța. Reorganizarea serviciului din vara aceasta nu mai permite întâlniri cu publicul după-amiaza. Pentru a spera să-și vadă dosarul rezolvat, imigrantul legal trebuie să stea la coadă în fața Prefecturii dimineața. Acolo unde agenții de la Prefectură primeau 60 de persoane dimineața, acum nu mai primesc decât maxim 40. Alți străini sunt rugați să revină a doua zi, chiar dacă au un loc de muncă de unde nu pot să plece sau alte obligații. „Pentru a spera să fie primiți, oamenii stau la coadă toată noaptea. Dar, din cauza frigului, e dificil să reziști. Ei încearcă să se organizez cu liste, dar unii se enervează și s-a ajuns chiar la violențe”, spune Elise Fontaine, jurista de la Asociația din Calvados.

Exces de zel în examinarea dosarelor

În picioare toată noaptea, se face în final ora 9 dimineața și iată ca e rândul vostru la ghișeu. O cantitate industrială de hârtii sub brațe pentru a fonda bine cererea, dar, la ghișeu, ce să vezi, „vă lipsește documentul care dovedește viața maritală”. Trebuie să vă luați certificatul de la Casa de alocații familiale, unde scrie negru pe alb că trăiți cu domnul Y. „Iar în antet nu apare decât numele dvs., nu și al persoanei cu care trăiți. Trebuie să reveniți”. Exemple cum este acesta, cei de la asociațiile de profil întâlnesc cu sutele.

De-a lungul legilor referitoare la politicile de imigrare, agenții prefecturilor au devenit foarte minuțioși în examniarea dosarelor. Unii cer documente care nu se cer a fi atașate, alții dau informații dispersate în timp ce dosarul avansează. Iar situația se schimbă de la un ghișeu la altul. Apoi, este vorba și de lipsa de formare a agenților din prefecturi. Legea fiind din ce în ce mai complexă și modificată de atâtea ori, agenții nu apucă să urmărească actualizările și se încurcă, în ciuda „ghidului persoanei din spatele ghișeului”, eliberat de către ministru.

Din încasări în încasări

Ați îndeplinit toate condițiile (loc de muncă, locuință, etc), aveți un dosar solid, obțineți permisul de ședere, chiar și temporar, de un an: toate acestea arată fapta vitejească a imigrantului străin, după atâtea probe. Nu mai vorbim de obținerea cărților de rezidență, valabile zece ani, care sunt în cădere liberă. Franța a trecut de la 31.000 de permise de rezidență în 2005, la 18.000 în 2009, după cum arată cifrele Ministerului de Interne al Franței.

În practică, permisul de ședere este valabil un an de zile, ca regulă generală, iar ca fapt divers, acest aspect înseamnă că statul nu o duce deloc rău din banii care îi vin de la imigranții legali. La fiecare reînnoire a permisului, străinii plătesc fiecare câte 110 euro, taxă fixă. O altă problema este că între momentul în care Prefectura își dă acordul și ziua în care persoana îl are fizic în mâinile sale, pot trece și trei, șase, nouă luni, timp în care imigrantul străin este condamnat să mai plătească o dată taxa.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »