George Maior, despre combaterea războiului tăcut al Rusiei împotriva Occidentului: NATO și UE au nevoie urgentă de o strategie de contrainformații

De Roxana Preda | 16.4.2015 .

George-Cristian-MaiorFostul director al Serviciului Român de Informații George Maior avertizează asupra necesității unei noi strategii de contrainformații a Occidentului, fără de care acesta nu va fi capabil să combată eficient acțiunile agresive și ambițiile Rusiei.

În editorialul ”Războiul tăcut al Rusiei împotriva Occidentului”, publicat pe blogul ziarului britanic Financial Times, fostul director al SRI afirmă că SUA și numeroase state europene, în special Marea Britanie, Polonia și România, au atras atenția asupra consecințelor acțiunilor agresive ale Rusiei, Maior adăugând că a venit vremea ca Europa și NATO să treacă la măsuri mai puternice de contracarare a ”războiului tăcut„ declanșat de Kremlin.

Potrivit fostului director SRI, operaţiunile cibernetice ale Rusiei sunt doar o parte dintr-un “spectru mult mai larg de măsuri active” împotriva ţărilor occidentale, care includ “finanţarea unor partide politice”, “crearea unor bloguri şi site-uri proruse”, “manipularea în reţelele online de socializare” şi “folosirea unor agenţi de influenţă”. “Toate aceste acţiuni au obiectivul comun de a contracara presupuşii inamici ai Rusiei prin propagarea disensiunilor şi dezinformare”, argumentează Maior.

El subliniază că cele țintele primare sunt statele aflate de frontiera Rusiei, strategia lui Vladimir Putin fiind aceea de a destabiliza și guvernele alese democratic în țările vecine.

“În pofida numeroaselor atacuri informatice împotriva Statelor Unite şi Europei, ţintele primare ale Rusiei rămân cele situate cel mai aproape de frontiere. Din acest punct de vedere, strategia lui Putin este evidentă: subminarea şi destabilizarea guvernelor alese democratic în ţările vecine, cu scopul obţinerii de câştiguri politice, economice şi a influenţei strategice. Generând susţinere internă, în aceste ţări, pentru politicile Rusiei, prin intermediul elitelor politice şi culturale şi a instituţiilor media, Putin speră să reconstruiască o sferă de influenţă europeană şi să exercite control în decizii de importanţă strategică pentru Rusia. Aceste tactici, la fel ca şi războiul informaţional propriu-zis, nu sunt noi, dar utilizarea lor a atins acum un nivel de intensitate nemaiîntâlnit de la momentul maxim al Războiului Rece”, subliniază George Maior, notând că acest proces a început în anii 2000, în contextul relansării graduale a complexului militar şi de spionaj rus sub coordonarea lui Vladimir Putin, fost ofiţer KGB şi fost director al FSB.

Fostul director al SRI spune că dezvăluirile despre atacurile cibernetice lansate în toamna anului trecut asupra Statelor Unite arată că Rusia este angajată într-un intens război informaţional împotriva Occidentului, alte ţinte ale atacurilor cibernetice ruse vizând Germania, Estonia, România, Ucraina şi Georgia.

”Aşa cum declara recent în Senatul SUA James Clapper, directorul serviciilor de informaţii americane, ameninţarea rusă este «mai gravă decât se estima iniţial». Capacitatea hackerilor ruşi de a accesa reţelele informatice ale Departamentului de Stat şi Casei Albe trebuie să fie un semnal de alarmă. Statele Unite şi NATO trebuie să răspundă acestor acţiuni prin dezvoltarea unor sisteme mai eficiente de contracarare a acestei ameninţări”, afirmă George Maior.

“În Europa şi în spaţiul euroatlantic, ofensiva informaţională rusă este efectuată cu o determinare şi un nivel de sofisticare din ce în ce mai ridicate. Este vorba de un război inteligent şi modern care merge dincolo de necesităţile tradiţionale în materie de informaţii privind intenţiile ţărilor inamice, care, din punctul de vedere al preşedintelui rus Vladimir Putin, se referă la orice ţară care se opune ambiţiilor sale expansioniste”, explică George Maior.

El precizează că obiectivele acțiunilor Rusiei variază, în funcție de context. Spre exemplu, atacurile cibernetice lansate împotriva României şi altor ţinte NATO în 2013 au avut rolul accesării informaţiilor clasificate, însă SRI a reuști să detecteze și să blocheze aceste atacri din timp. În alte cazuri, scopul a fost propagandistic. Un atac împotriva site-urilor guvernamentale din Germania, anul acesta, a fost revendicat de un grup care se autonumeşte CyberBerkut, fiind un act de ripostă faţă de susţinerea acordată de Germania Ucrainei, explică Maior.

Fostul șef al SRI mai spune că este necesară o reacţie robustă şi coerentă faţă de războiul tacit al Rusiei, prin contracararea şi neutralizarea activităţilor de spionaj ruse în statele membre. ”Acest lucru necesită mai multă voinţă politică, dar şi resurse suplimentare şi instrumente mai eficiente – inclusiv modalităţi legale adecvate pentru protejarea securităţii şi libertăţilor din Europa. Serviciul Român de Informaţii joacă deja un rol activ în contracararea acestei ameninţări, oferind ajutor unor aliaţi regionali precum Ucraina în sensul modernizării capabilităţilor cibernetice şi pentru monitorizarea infiltrărilor serviciilor ruse în sectoare esenţiale de activitate”, arată George Maior.

“Cooperarea în cadrul UE şi NATO trebuie intensificată pentru a se putea răspunde amplorii provocărilor existente. Până atunci, Occidentul nu va fi capabil să combată eficient ambițiile Rusiei. Occidentul are nevoie urgent de o nouă strategie de contrainformaţii care să conştientizeze caracterul ameninţării şi să aibă abilitatea de a readuce Rusia la respectarea reglementărilor internaţionale şi a normelor diplomatice specifice secolului 21”, concluzionează Maior.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa profesională […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Gaze din Caspica pentru UE: Gazoductul TAP este gata în proporție de 90%, BRUA întârzie

Proiectul Trans Adriatic Pipeline (TAP) era finalizat în proporție de 88,8%, la sfârșitul lunii iulie, apropiindu-se data la care Uniunea Europeană va beneficia de o […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Transgaz – BRUA: Un an întârziere la finalizarea sectorului românesc al gazoductului pan-european: decembrie 2020

Conducta de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) nu va fi gata în luna decembrie 2019, aşa cum era planificat până acum, ci abia în decembrie 2020, potrivit […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Interesele SUA pentru Groenlanda: Resursele naturale și poziția geostrategică

Interesele SUA de a stăpâni Groenlanda sunt consistente și foarte serioase, dincolo de modul tipic pentru Trump de a le afirma pe twitter: Groenlanda este […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Premierul Italiei: România preia imigranți de pe nava caritabilă Open Arms

Șase state, printre care și România, s-au oferit să preia imigranții aflați la bordul navei caritabile Open Arms, care nu a primit permisiunea de a […] ... 
Citeste mai departe »

FT: Companiile trebuie să fie pregătite pentru a contracara agresiuni comise de state

Mediile de afaceri ar trebui să se pregătească pentru situaţii de criză care pot avea ca efect agresiuni din partea statelor, comentează cotidianul Financial Times, […] ... 
Citeste mai departe »

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize  […] ... 
Citeste mai departe »

Riscuri și oportunități generate de schimbările climatice – studiu CDP

Peste 200 dintre cele mai mari companii ale lumii au identificat costuri impuse de schimbările climatice de 970 de miliarde de dolari, din materializarea unor […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană a amendat 5 bănci pentru manipularea pieței valutare

Comisia Europeană a anunțat joi că a aplicat amenzi în valoare totală de 1,07 miliarde de euro băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank […] ... 
Citeste mai departe »