Germani şi români – o poveste veche, în două parţi. (2)

De Theophyle | 2.2.2012 .

[Vezi aici prima parte.] Sintagma existenta, care explica “puntea” pe care o constituie populatia de origine germanica din Romania cu Germania este o prostie sinistra. Existenta acestei populatii a adus in relatiile dintre cele doua tari de-a lungul istoriei, mai multe deservicii decat intelegere si colaborare. La nivel particular si strict uman relatiile au fost satisfacatoare dupa Cel de al Doilea Razboi Mondial, la nivel institutional au fost la fel de proaste ca mai dintotdeauna. Resentimentele au existat de secole si s-au propagat generatie dupa generatie pana in zilele actuale.

Suficient era sa citim interviurile Hertei Müller in publicatiile germane ca sa intelegem relatiile adevarate dintre sasi si svabi cu Romania. Într-un articol publicat în revista „Die Zeit”, editia din 23 iulie 2009, sub titlul „Die Securitate ist noch im Dienst“ (Securitatea este încă în serviciu) a descris masinatiile la care a fost si la care mai este supusă până în prezent de către lucrători ai serviciilor secrete românesti. (Aveti linkul aici) Cat de adevarate sunt aceste declaratii, Dumnezeu stie, intr-un fel sau altul nu cred ca ar trebui sa ne laudam cu gloria aceste doamne. Cred ca acest articol extrem de greu oglindeste din plin sentimentele acestei populatii pentru Romania.

La nivel de relatii intre state, Romania nu a dus-o bine niciodata cu Germania, desi multi intelectuali si oameni politici romani au fost si sunt germanofili “in sange”. Una dintre cele mai bune referinte ale acestui fenomen poate fi citit intr-o carte deosebita scrisa de Lucian Boia, “Germanofilii: elita intelectualã româneascã în anii Primului Rãzboi”, carte care descrie cu amanunt si obiectivitate cat am dorit noi sa fim acceptati si cat nu am reusit. Elitele germane ale secolului XX au considerat Romania ca o parte a zonei de influenta sovietica pana in 1989 si ar fi dorit sa ramana in acest fel cu schimbarea terminologiei la zona de influenta ruseasca dupa ’89.

Constructia zonei de influenta germana dupa ’89 s-a oprit intotdeauna la granitele apusene ale Romaniei, parerea mea ca a fost bine ca s-a intamplat asa. Faptul ca Germania si-a dorit acces la Adriatica si la Mediteraniana prin Slovenia si in special Croatia a fost una din cauzele dezmembrarii Iugoslaviei, afirma unii cercetatori deloc extremisti. Lumea “germanica” includea intotdeauna in viziunea elitelor (de toate felurile) germane – Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia Slovenia, Croatia, mai tarziu si Bulgaria.

Aderarea la UE nu a schimbat de loc paradigama, intr-un fel sau altul tocmai criza economica a inceput sa schimbe lucrurile in mai bine.

Nu stiu astazi cum arata ambasada Romaniei la Berlin, stiu ca in urma cu nu multi ani, arata ca un circ politic compus din amatorii si beneficiarii unui nepotism de fosti si prezenti. Felul in care ne prezentam este de importanta exceptionala, din nefericire multe din prezentele noastre in Germania sunt submediocre.

Fara indoiala ca lucrurile se indreapta spre un pact economic condus de Germania si faptul ca Traian Basescu a inteles ca in “axiologia” lui geopolitica Germania primeaza Marii Britanii, poate ajuta la crearea de noi relatii de lucru – in nici un caz de prietenie sau alianta mai mult decat este necesara.

Poate ca in timp lucrurile se vor schimba, astazi suntem inca departe de aceasta schimbare. Cand vom sti sa ne respectam noi, poate vor reusi si nemtii sa ne respecte. Deocamdata lucrurile raman asa cum au fost de secole.

Theophyle

Citeşte şi:

Germani şi români – o poveste veche, în două parţi. (1)

2 comentarii

  1. Germani şi români – o poveste veche, în două parţi. (2) « Actualităţi Europene
    3.2.2012, 13:52

    […] din nefericire multe din prezentele noastre in Germania sunt submediocre. Concluziile pe Cronica Europeana. Share this:FacebookTwitterEmailLinkedInStumbleUponLike this:LikeBe the first to like this post. […]

  2. Isailă Brătfălean
    3.2.2012, 18:20

    Bineînțeles că sunt destule umbre, dar și lumini în relațiile dintre cele două popoare.

    Despre regatul gepid, ulterior hunilor, care cuprindea Transilvania și părți importante din actuala Serbie s-a spus că era creștin și era comparabil cu regatele germanice din Apus, din care se trag actualele state occidentale. A fost înfrânt de avarii manipulați de bizantini, când strămoșii românilor și-au pierdut influența la Constantinopol (o dată cu moartea lui Iustinian I).

    Printre primele cărți în română cunoscute se datorează lutheranilor din Transilvania, care voiau să ne convertească la lutheranism.

    Fără sprijinul german, participarea la războiul din 1877 ne-ar fi fost răsplătită cu un război ruso-român (cu consecințe ușor previzbile).

    Austria-Ungaria din 1914 nu avea decât două direcții: ori devenea federală (cu Transilvania ca stat românesc), ori ar fi pierdut războiul și s-ar fi dezemembrat și ar fi rezultat o Transilvanie independentă. Nu cred că Germania de atunci a înțeles zelul Bucureștiului.

    În 1940 Germania nu l-a pus lider în România pe Horia Sima din Făgăraș, ci l-a acceptat pe Ion Antonescu școlat în Franța, fost atașat militar în Franța și Marea Britanie. Bineînțeles dacă nu eram aliatul fidel al Franței învinse ar fi fost puțin probabil să fi pierdut teritoriile din 1940.

    În general când vorbim de relația dintre germani și nazism e bine să acceptăm ideea că nemții puteau ieși din respectiva perioadă întunecată și fără ajutorul altora, inclusiv și fără ca românii să întoarcă armele împotriva lor în 1944. Adică, justificat sau nu, ei nu prea au văzut cu ochi buni acest sprijin românesc.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Theophyle

Cocoşi si vulturi

Personal cred ca viitorul Europei este dependent de buna colaborare dintre statele membre si o mai mare deschidere catre adevarurile care trebuie nu numai recunoscute […] ... 
Citeste mai departe »

Theophyle

Marca germană sau întoarcerea la trecut!

Nu exista o economie fara politica. Din nefericire, economia plateste deseori preturi politice greu de suportat. Cand spun greu de suportat ma refer la sacrificii […] ... 
Citeste mai departe »

Theophyle

Patria organizată

Moto: „Nu vreau o patrie organizată de sus. Sper că se poate rosti acest termen în Germania: patrie. Deci, [nu vreau] o patrie a tuturor […] ... 
Citeste mai departe »

Theophyle

Migratorii, Grecia şi jocurile neo-otomane ale lui Erdoğan

Nu trebuie sa scriu prea multe nici despre inamicitia de multe sute de ani intre Turcia si Grecia. Nici despre viziunile ciudate ale Turciei actuale […] ... 
Citeste mai departe »

Theophyle

Europa, Schengen şi o criză de 50 de ani

Moto: “Ce a fost, va mai fi, si ce s-a facut, se va mai face; nu este nimic nou sub soare. daca este vreun lucru […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »