Germania – 6 diferențe esențiale care o distanţează, în plină criză, de pluton

De Marin Pana | 10.6.2012 .

Locomotiva germană continua să tragă după ea economia europeană și să asigure stabilitatea monedei euro, în condițiile dificile ale megadeficitelor naționale și sincopelor sistemelor bancare din sudul Europei. Să vedem care sunt diferențele care îi particularizează pe nemți și îi pun în fruntea Uniunii Europene la nivelul performanțelor economice.

1.Spre deosebire de alte state din Europa Occidentală, Germania a păstrat o pondere relativ ridicată a industriei, de aproape 24%, în formarea valorii adăugate brute ( comparative cu 19% Italia și 13% Franța, celelalte două mari economii ale Zonei Euro). De asemeni, exporturile depășesc sistematic importurile ceea ce permite o valorificarea mai bună a capacităților de producție. Raportul calitate – preț rezultat din standardele stricte de calitate a permis chiar specularea oportunităților în condițiile crizei mondiale și au dus la un avans al PIB de 3,7% pe anul 2010.

Potrivit primelor estimări, rezultatul de creștere economică pe anul 2012 a depășit trei procente în termeni reali iar prognoza pentru acest păstrează o creștere de 0,6%, în contrast cu stagnarea sau reculul altor mari economii din UE (-0,3% este prognoza pentru ansamblul Eurozonei). Germania își păstrează astfel locul al treilea pe podiumul mondial, cu un PIB de circa 2.500 miliarde euro.

2.Consumul a rămas prudent chiar și atunci când rezultatele economice păreau a fi suficient de solide pentru a îndreptăți creșteri ale veniturilor din surse publice. Indexările de pensii și salarii pentru bugetari se acordă extrem de greu. Fapt semnificativ, inclusiv pentru cei care lucrează în sectorul privat,

vânzările cu amănuntul s-au menținut în perioada de criză sub nivelul din 2005.

3.Măsurile de echilibrare bugetară, luate fără proteste populare sesizabile, au dus la o ajustare excepțională a deficitului fiscal public, de la 4,3% în 2010 la 1% în 2011, potrivit datelor comunicate la finele săptămînii trecute de Oficiul Federal de Statistică. Prețul plătit a fost doar o ușoară contracție economică de 0,2% din trimestrul patru ( după un avans de 2,6% în trimestrul trei), pe fondul diminuării cu 0,8% a exporturilor.

Trebuie subliniat, însă, că deficitele din 2009 (-3,2%) și 2010 (-4,3%), făcute pentru relansarea economică au fost făcute în condițiile în care a existat spațiu fiscal, păstrat la nivelul anilor de creștere 2007 și 2008 prin valori echilibrate ale soldului execuției bugetare (+0,2% și, respective, -0,1%). Corectarea comportamentului prociclic din perioada 2002 – 2006 s-a făcut la timp (-1,6% în 2007), înainte de declanșarea crizei.

4.Rata șomajului în rândul tinerilor sub 25% de ani este cea mai scăzută din Uniunea Europeană și, contrar situației din alte țări se situează foarte aproape nivelul național (5,4% în aprilie 2012, doar Austria Olanda și Luxemburg fiind situate sub acest nivel). Mai mult, tendința este de scădere continuă și pe 2012, aprilie marcând un progres de un punct procentual față de aceeași lună a anului precedent.

5.Solidaritatea socială efectivă (nu declarativă) pornind de la sistemul prezenței lucrătorilor în consiliile de administrație ale marilor companii și mergând până la măsurile de păstrare a unui raport de înlocuire a salariului cu pensia primită la retragerea din activitate de circa 70%, pe baza unor contribuții de circa 20% din veniturile salariale. Scorul Germania – România la impozitarea efectivă a veniturilor este de 17,5% – 6%.

Conformarea ridicată la plata impozitelor are o bază solidă în prestațiile oferite de stat, Germania oferind un model clasic de economie socială. Interesant este că nivelul de impozitare al profitului este, de departe, cel mai ridicat din UE, de 38,7% ( față de 34,4% în Franța, o medie de 24,5% în UE 27 și un minim de 10% în Bulgaria și Cipru).

La taxarea combinată ( impozit pe profit + impozit pe dividende), Germania coboară sub Franța ( 52,4% față de 55,9%), ceea ce exprimă o altă filosofie fiscal, cu accentul pus mai degrabă pe taxarea la firmă și nu la acționari. La nivelul TVA, Germania colectează efectiv aproape 13% la o cotă standard de 19% și una redusă de 7% aplicată destul de extins. Pentru a atinge aceeași performanță, România a trebuit să urce nivelul legal de TVA la 24% ( cu foarte mici excepții de 9%).

6.Germania a continuat să își îmbunătățească sistematic gradul de utilizare a resurselor de care dispune, ceea ce reflectă atât nivelul tehnologic, în continua dezvoltare și implementare, cât și în conservarea mediului. De altfel, tot germanii au dat tonul pe acest domeniu la nivelul UE15, fapt arătat de evoluțiile similare ale indicatorului menționat.

Este o situație la care ar trebui să ne uităm cu multă atenție, din perspectiva faptului că România a pierdut teren la acest capitol în ultimul deceniu și a fost depășită de Bulgaria. Dacă Germania ar fi bătut pasul pe loc în intervalul de zece ani analizat, atunci ar fi fost aproape ajunsă de Spania.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »