Germania, în stare de şoc în faţa asasinatelor comise de o celulă neonazistă

De Alexandra Fusoi | 20.11.2011 .

Germania a intrat în stare de şoc şi încearcă să îşi explice cum a fost posibil ca o celulă neonazistă să fi operat în ţară timp de peste zece ani şi să fi ucis cel puţin zece persoane, fără ca activitatea acesteia să fie remarcată de serviciile de securitate.

Până acum, poliţia a reţinut doi suspecţi, în cursul unei săptămâni pline de dezvăluiri care au şocat opinia publică şi care au determinat guvernul să anunţe un set de măsuri împotriva ameninţării extremei-dreapta.

Existenţa „celulei de la Zwickau” a fost dezvăluită după ce unul dintre membri (Beate Zschaepe) şi-a aruncat în aer apartamentul şi s-a predat, iar alţi doi se pare că s-ar fi sinucis. Uwe Mundlos şi Uwe Boenhardt au fost găsiţi morţi, într-o rulotă, la Esenach, în estul Germaniei, şi au lăsat în urmă o înregistrare pe DVD în care recunosc că au ucis zece persoane – nouă erau imigranţi (opt din Turcia şi unul din Grecia) şi un ofiţer de poliţie.

Asasinatele au avut loc între 2000 şi 2006, iar cei nouă imigranţi ucişi erau, în principal, mici întreprinzători – un croitor, un proprietar de chioşc, un băcan, un florar sau doi proprietari de fast-food-uri cu specific turcesc.

Iar poliţia a găsit indicii că membrii celulei ar fi planificat şi atacuri asupra unor politicieni, inclusiv asupra a doi membri ai Parlamentului, ale căror nume apar într-o listă cu 88 de persoane, posibile ţinte ale unor viitoare atacuri.

Sentimente xenofobe şi rasiste, latente în societatea germană

Cazul este îngrijorător din mai multe motive – în primul rând, scoate la lumină existenţa unor puternice sentimente xenofobe şi rasiste, dar ridică semne de întrebare şi legătură cu capacitatea serviciilor de informaţii de a detecta ameninţările grave la adresa securităţii ţării.

După ce a mai arestat un suspect, poliţia a redeschis şi o mulţime de asasinate nerezolvate, care ar putea avea implicaţii rasiste. Printre altele, celula neonazistă este bănuită şi de comiterea unui atac cu bombă la Koln, soldat cu rănirea a 23 de persoane, dar şi a mai multor jafuri la bănci.

După publicarea dezvăluirilor, ministrul de Interne Hans Peter-Friedrich a anunţat înfiinţarea unui grup special de lucru care să ia în considerare posibilitatea interzicerii Partidului Naţional Democratic al Germaniei (NPD), cu orientare neonazistă. O primă încercare de scoatere în afara legii a NPD a fost blocată de Curtea Constituţională în 2003.

Cazul este anchetat de Procuratura federală, în baza legislaţiei antiteroriste germane.

Potrivit unui studiu din 2010 al Friedrich Ebert Stiftung (FES), institut care are legături cu social-democraţii din SPD, mai mult de o treime dintre germani consideră că ţara este „în pericol grav de a fi acaparată de străini” şi tot peste 30 la sută dintre ei cred că, atunci când situaţia de pe piaţa muncii devine dificilă, „străinii trebuie trimişi în ţările lor”, iar mulţi dintre imigranţi vin în Germania numai „pentru a profita de sistemul de asistenţă socială”, conform Der Spiegel.

Tot în 2010, un studiu privind profilul extremiştilor care comit acte de violenţă, comandat de poliţia federală germană (BKA), arăta că ideologiile extremiste – indiferent dacă sunt de stânga sau de dreapta – le asigură simpatizanţilor sentimentul că au o direcţie bine definită în viaţa de zi cu zi, iar adoptarea unei astfel de ideologii este motivată în cele mai multe cazuri de insecuritate.

Extremiştii de dreapta, concentraţi în fosta Germanie Democrată

Biroul pentru protecţia Constituţiei (BfV) aprecia, la sfârşitul anului trecut, că în Germania există circa 25.000 de extremişti de dreapta, însă numai o mică parte dintre aceştia fac parte din grupuri organizate; dintre ei, cam 5.600 sunt consideraţi drept înclinaţi spre violenţă. Totuşi, raportat la populaţia de 82 de milioane de locuitori a Germaniei, extremiştii ar reprezenta doar o proporţie de 0,03 la sută.

Bernd Wagner, criminalist şi expert în problemele legate de extremismul de dreapta, afirmă, tot în Der Spiegel, că extremiştii se organizează în grupuri de mici dimensiuni, „care acţionează pentru a putea comite acte de terorism”, dar şi pentru a putea forma reţele, împreună cu grupări care au obiective similare. Celulele sunt formate în general din două până la patru persoane, acţionează clandestin şi independent şi deseori încearcă să obţină arme şi explozibili.

Majoritatea extremiştilor violenţi sunt recrutaţi dintre skinheads şi fanii unor genuri muzicale cum sunt NS hatecore sau NS black metal, unde NS are semnificaţia de „naţional-socialist”.

În 2010, în Germania au avut loc 15.905 infracţiuni asociate cu extrema-dreaptă, dintre acestea 285 fiind de natură clar xenofobă. Acelaşi raport arată şi că majoritatea violenţelor de extremă-dreapta sunt concentrate în cinci state din fosta Germanie de Est – Saxonia-Anhalt, Brandenburg, Saxonia, Thuringia şi Mecklenburg-Western Pomerania.

O anchetă realizată de Tagesspiegel şi Die Zeit arată că violenţele legate de extrema-dreaptă s-au soldat cu 137 de morţi în Germania între 1990 şi 2009, în timp ce BfV a identificat numai 47 de astfel de crime.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »