Germania şi euro: Costurile destrămării eurozonei

De Alexandra Fusoi | 30.11.2011 .

Consecinţele unei prăbuşiri a zonei euro sau chiar ale renunţării la moneda unică ar fi catastrofale pentru Germania, avertizează Der Spiegel, într-o analiză publicată în ediţia de limbă engleză. Printre acestea, costuri estimate la cel puţin 250 de miliarde de euro în primul an, dar şi o scădere drastică a profiturilor obţinute din exporturi.

Iar speculaţiile şi semnalele care indică un posibil colaps se înmulţesc pe zi ce trece – organismul britanic de supraveghere a pieţei bancare a transmis instrucţiuni băncilor să se pregătească pentru o astfel de situaţie, iar traderul CLS Bank face deja teste de stres pentru a fi pregătit în eventualitatea prăbuşirii zonei euro. Iar ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a lansat un apel dramatic luni, cerând Germaniei să intervină pentru a preveni colapsul.

În acelaşi timp, investitorii germani renunţă la derivate pe scară largă, deoarece şi-au pierdut încrederea în aceste instrumente. Şi, aparent pentru prima dată, europenii iau în considerare cu adevărat posibilitatea prăbuşirii euro.

Scenariile de dezintegrare a zonei euro, mai vechi decât moneda însăşi

În realitate, scenariile care prevăd colapsul monedei unice sunt mai vechi decât moneda în sine. La sfârşitul anului 1998, profesorul Hal Scott de la Harvard Law School a publicat un document intitulat “Când euro se prăbuşeşte”, apreciind la circa 10 la sută riscul colapsului. Acum, economistul-şef al ING Bank Mark Cliffe spune că “până şi cel mai înfocat admirator al euro trebuie să recunoască faptul că probabilitatea ca unele ţări să se retragă din zona euro sau ca zona euro să se destrame nu mai este zero”. Iar economistul Nourile Roubini, cunoscut drept “Dr. Doom” pentru că a prezis criza financiară din 2008, a apreciat la 45 la sută riscul colapsului.

Dincolo de estimările abstracte, Der Spiegel face şi o evaluare a consecinţelor concrete şi a costurilor unui astfel de scenariu pentru Germania şi pentru Europa.

Teoretic, dezintegrarea zonei euro este posibilă, iar Scott a citat mai mulţi factori care ar putea permite revenirea ţărilor membre la monedele naţionale -monedele euro sunt imprimate cu simboluri naţionale, sistemele naţionale de plăţi şi băncile naţionale, dar şi emisiunile de obligaţiuni naţionale au fost păstrate, iar comasarea rezervelor de valute străine ale statelor membre a fost limitată.

Totuşi, revenirea la monedele naţionale nu ar fi un proces simplu, deoarece tratatele europene nu prevăd posibilitatea ca un stat să se retragă din zona euro, rămânând însă membru al UE. O astfel de retragere ar fi un proces de durată, iar investitorii ar putea folosi timpul pentru a-şi retrage capitalul, avertizează economistul Karsten Junius de la DekaBank. Şi nu este clar nici ce s-ar întâmpla cu datoria suverană a unei ţări care părăseşte zona euro. În momentul introducerii euro, datoriile naţionale au fost convertite în euro, iar în multe cazuri conversia a fost inclusă în contracte care nu conţin şi clauze de revenire la vechea monedă.

Iar sumele împrumutate de ţările din zona euro în baza legislaţiei internaţionale diferă foarte mult – Germania a emis obligaţiuni pentru numai 0.2 la sută din datorie, în timp ce procentul pentru Olanda ajunge până la aproape 40 la sută, iar pentru Portugalia, la 60 la sută. Obligaţiunile riscă să devină subiect de dispute legale, care pot afecta pe termen lung încrederea investitorilor.

Prăbuşirea uniunilor monetare, însoţită de mişcări sociale

Dar prăbuşirea unei uniuni monetare se soldează întotdeauna şi cu victime – de multe ori, simpli cetăţeni ale căror economii devin dintr-o dată lipsite de orice valoare. Iar istoria arată că astfel de situaţii pot fi însoţite de mişcări sociale sau chiar războaie civile. Iar economistul-şef de la UBS Stephane Deo crede că este “practic imposibil de imaginat o prăbuşire fără consecinţe sociale severe”.

În cazul dezintegrării zonei euro, UE ar suferi imediat o pierdere de influenţă în lume, iar eforturile de a elabora politici externe şi de securitate comune ar deveni inutile. Economistul american Barry Eichengreen consideră că dispariţia euro ar avea consecinţe atât de grave, încât acestea vor descuraja ţările membre să permită prăbuşirea monedei.

Germanii sunt printre cei mai sceptici europeni în legătură cu moneda euro, în primul rând pentru că trebuie să suporte cea mai mare parte a pachetelor de ajutor pentru ţările aflate în dificultate. Der Spiegel apreciază însă că această poziţie este şi absurdă, ţinând cont de faptul că Germania a avut mult de profitat în urma introducerii monedei unice. Circa 40 la sută din exporturile germane merg către zona euro, iar marţi a fost publicată o estimare potrivit căreia exporturile Germaniei vor depăşi pentru prima dată nivelul de 1.000 de miliarde de euro. Iar companiile germane sunt obişnuite să poată exporta la cele mai scăzute şi stabile preţuri, în mare parte datorită monedei euro, care a eliminat fluctuaţiile în zona euro şi a menţinut preţurile competitive.

Conform unei estimări a băncii de investiţii KfW, numai în ultimii doi ani, beneficiile realizate de Germania ca urmare a adoptării monedei euro se cifrează la 50 – 60 de miliarde de euro. Dacă ar ieşi din zona euro, acest avantaj ar dispărea brusc, cu atât mai mult cu cât marca germană s-ar aprecia rapid faţă de euro, exporturile devenind imediat mult mai scumpe.

Situaţia ar fi însă diferită în cazul în care o ţară grav afectată de criză ar părăsi zona euro, unii economişti apreciind că, dacă Grecia ar face acest lucru, şi-ar putea recâştiga competitivitatea prin devalorizarea drahmei. Totuşi, ar avea în continuare de plătit o mare parte din datorii, ceea ce ar deveni dificil în condiţiile devalorizării monedei. Iar eventuala ieşire a Greciei din zona euro ar afecta şi băncile germane şi franceze, care au un grad mare de expunere la datoria elenă.

Cât ar costa ieşirea Germaniei din zona euro?

Întrebarea decisivă este însă cea legată de evaluarea costurilor ieşirii Germaniei din zona euro. Economistul Dirk Meyer a elaborat un scenariu în care costurile totale s-ar situa între 250 şi 340 de miliarde de euro, echivalent cu 10 – 14 la sută din PIB-ul Germaniei. Econimistul-şef al UBS a mers mai departe şi estimează la 20 – 25 la sută din PIB în primul an, ceea ce ar reprezenta un cost per capita de 6.000 – 8.000 de euro şi costuri de 3.500 – 4.500 de euro în anii următori. Şi calculele făcute de economistul-şef de la ING sunt la fel de pesimiste şi includ şi riscul scăderii preţurilor acţiunilor, necesitatea finanţării suplimentare a băncilor şi o scădere drastică a ratei de schimb a euro.

Dar o asemenea mişcare nu ar afecta numai economia reală, ci şi sectorul financiar. Retragerea unei ţări îndatorate cum e Grecia ar determina o reacţie de panică a cetăţenilor, iar sute de mii de oameni şi-ar goli brusc conturile bancare şi ar încerca să-şi depună economiile în bănci străine. Dacă întreaga zonă euro s-ar dezintegra, chiar şi o ţară ca Germania ar avea de suferit, ţinând cont de faptul că fiecare ţară ar trebui să-şi stabilească o nouă rată de schimb pentru moneda proprie. Iar europenii ar avea toate motivele să schimbe sumele în euro într-o monedă puternică, iar marca germană ar fi cea mai atractivă.

Citeşte şi:

Şi discursul lui Merkel: Germania nu-şi poate delega controlul asupra bugetului către o instituţie europeană

Un raspuns

  1. În Europa: 1 Decembrie 2011 – “pârghia salvatoare?” « Actualităţi Europene
    1.12.2011, 08:05

    […] Germania şi euro: Costurile destrămării eurozonei. Consecinţele unei prăbuşiri a zonei euro sau chiar ale renunţării la moneda unică ar fi catastrofale pentru Germania, avertizează Der Spiegel, într-o analiză publicată în ediţia de limbă engleză. Printre acestea, costuri estimate la cel puţin 250 de miliarde de euro în primul an, dar şi o scădere drastică a profiturilor obţinute din exporturi. Iar speculaţiile şi semnalele care indică un posibil colaps se înmulţesc pe zi ce trece – organismul britanic de supraveghere a pieţei bancare a transmis instrucţiuni băncilor să se pregătească pentru o astfel de situaţie, iar traderul CLS Bank face deja teste de stres pentru a fi pregătit în eventualitatea prăbuşirii zonei euro. Iar ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a lansat un apel dramatic luni, cerând Germaniei să intervină pentru a preveni colapsul. În acelaşi timp, investitorii germani renunţă la derivate pe scară largă, deoarece şi-au pierdut încrederea în aceste instrumente. Şi, aparent pentru prima dată, europenii iau în considerare cu adevărat posibilitatea prăbuşirii euro. Mai multe in Cronica Europeana. […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »