Grecia cu probleme se pregăteşte pentru un mandat “spartan” la preşedinţia UE

De Elena Poenaru | 3.10.2013 .

În timp ce analiştii au prezis că Grecia va avea nevoie de un ajutor financiar suplimentare, la o scară mai mică decât împrumuturile precedente de circa 240 de miliarde de euro, ţara a anunţat că va cheltui mai puţin de 50 de milioane de euro în timpul preşedinţiei UE, scrie EurActiv.

“Vom cheltui mai puţin decât am făcut-o în timpul preşedinţiile anterioare”, a spus un oficial grec jurnaliştilor de la Bruxelles.

Grecia, care va prelua preşedinţia semestrială a UE la 1 ianuarie 2014, va avea frâiele UE într-un moment critic, cu doar câteva luni înainte de finalul mandatului actualului Parlament European. Ceea ce înseamnă că Grecia are la dispoziţie mai puţin de patru luni, pentru a rezolva dosare complicate, mai puţin decât obişnuita perioadă de un semestru.

“Va fi imposibil să adoptăm toate dosarele în lunile rămase până la alegerile europene şi va fi nevoie să luăm decizii dificile”, a spus un oficial de rang înalt, subliniind că priorităţile ţării sale trebuie creioante în funcţie de resursele pe care le are la dispoziţie.

Grecia va cheltui mai puţin şi nu va angaja mai mult de 130 de oficiali, a spus acesta, spre deosebire de recentele preşedinţii, ale căror bugete au fost între 60 şi 80 de milioane de euro, având la dispoziţie până la 250 de angajaţi.

Oficialul elen a insistat că peste 250 de dosare sunt încă în derulare, dar unele dintre ele vor trebui, inevitabil, amânate. Accelerarea finalizării Uniunii Economice şi Monetare este printre priorităţile de pe agendă şi este considerată o condiţie-cheie pentru a aduce lichidităţi la buget.

În timp ce Atena promite să facă progrese pe tema uniunii bancare, la fel ca majoritatea ţărilor care preiau preşedinţia UE, Grecia se vede pe sine mai degrabă ca un broker onest, nu un dealer.

Creşterea încrederii publicului în proiectul european

Dacă s-ar finaliza uniunea bancară, acest lucru ar putea restaura încrederea în rândul cetăţenilor. Înaintea alegerilor europene din 2014, este extrem de necesară creşterea încrederii publicului în economia europeană, având în vedere că partidele eurosceptice au crescut în sondajele de opinie la nivel naţional.

“Trebuie să analizăm ce nu a funcţionat”, a precizat oficialul elen, deplângând lipsa transparenţei în privinţa deciziilor din zona euro, care se iau în afara cadrului instituţional şi fără un control democratic.

Euroscepticismul tot mai mare în state tradiţional pro-europene ar trebui să provoace îngrijorare şi ar trebui să se ia mai multe măsuri pentru a recâştiga încrederea oamenilor în construcţia democratică a UE, a precizat oficialul citat. “Nu ar trebui doar să explicăm beneficile Europei, ci şi costurile non-Europei”, a opinat el.

Analiştii au dat vina mereu pe măsurile draconice de austeritate pentru creşterea extremismului de dreapta în Grecia şi în alte părţi ale Europei.

Liderul extremei-dreapta din Grecia, Zori Aurii, şi alţi patru parlamentari ai partidului au apărut în faţa instanţei de judecată, marţi, pentru a susţine nevinovăţia în ceea ce priveşte acuzaţia că ar aparţine unei organizaţii criminale. Ei au fost arestaţi după uciderea unui rapper anti-fascist.

Zori Aurii a apărut ca din neant şi a câştigat 18 locuri în Parlament, anul trecut, printr-o campanie anti-imigranţi virulentă şi este acum al treilea partid cel mai popular din Grecia, potrivit sondajelor de opinie. Liderul acestuia, Nikolaos Mihaloliakos, neagă Holocaustul, iar membrii partidului folosesc salutul nazist şi poartă embleme care seamănă cu zvastica.

Tweet Y!M