Victor Bratu
Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Citeste mai departe »
De Iulian Soare | 2.7.2013 .
Grecia are la dispoziţie trei zile pentru a-şi asigura creditorii că poate îndeplini condiţiile impuse în schimbul pachetului de asistenţă financiară, pentru a obţine următoarea tranşă de 8,1 miliarde de euro din asistenţa internaţională, au declarat oficiali din zona euro pentru Reuters.
Negocierile dintre Grecia şi reprezentanţii UE, BCE şi FMI s-au reluat luni, după o pauză de două săptămâni, în timpul căreia Guvernul de la Atena aproape s-a prăbuşit, după turbulenţele provocate de închiderea postului de televiziune de stat ERT.
Un oficial din zona euro implicat în negocieri a declarat că există o state generală de insatisfacţie legată de progresele înregistrate de Grecia în reformarea sectorului public, în privinţa colectării taxelor şi a serviciilor de sănătate. “Toţi au fost de acord că Grecia trebuie să anunţe măsuri înaintea reuniunii de luni a Eurogrupului. De aceea trebuie să ne întâlnim din nou vineri”, a declarat sursa.
Miniştrii de Finanţe din zona euro urmează să se întâlnească săptămâna viitoare pentru a discuta situaţia din Grecia.
Pentru a presa Atena să adopte reforme, reprezentanţii UE, BCE şi FMI ar putea refuza deblocarea următoarei tranşe de 8,1 miliarde de euro din asistenţa internaţională, susţine presa din Grecia. “Negocierile sunt extrem de dificile, trebuie să ne mişcăm rapid pentru a găsi rezolvarea tuturor problemelor cât mai curând posibil”, a declarat o sursă elenă care participă la negocieri.
Grecia speră să obţină un răgaz de doi ani, până în 2016, pentru a putea reduce deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB, de la 10,9% din PIB la sfârşitul lui 2011.
În planul fiscal actualizat pentru perioada 2013-2016, Grecia estimează un deficit bugetar mai mic în acest an. În 2013, ţinta de deficit bugetar a Greciei va fi de 4,3% din PIB, faţă de 5,5% estimată anterior. De asemenea, autorităţile de la Atena se aşteaptă la un excedent primar de 3,2% în 2016, faţă de 4,5% anunţat anterior.