GRECO: România – progrese limitate în implementarea recomandărilor

De Victor Bratu | 23.6.2018 .

România a înregistrat progrese limitate în implementarea recomandărilor din raportul întocmit în martie de Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), arată un comunicat al acestui organism anticorupție al Consiliului Europei.

Instituția a fixat un termen, sfârșitul anului, pentru un raport de situație privind îndeplinirea recomndărilor din ultimele două evaluări:

GRECO remarcă progresele limitate înregistrate în implementarea recomandărilor raportului ad-hoc cu privire la România, adoptat în martie 2018 (…), şi l-a invitat pe şeful delegaţiei României să transmită secretariatului până la 31 decembrie un raport de situaţie scris legat de chestiunile enumerate în raportul ad-hoc sus-menţionat, precum şi un raport de situaţie legat de runda a patra de evaluare aflată în desfăşurare.

În raportul ad hoc privind România (Regula 34), adoptat de GRECO la cea de-a 79-a Reuniune Plenară de la Strasbourg din 19-23 Martie 2018, acest organism s-sa declarat profund îngrijorat de anumite aspecte ale legii privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, ale legii privind organizarea sistemului judiciar şi ale legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Concluziile și recomandările din Raportul ad-hoc din martie, o procedură de evaluare introdusă recent și folosită până acum doar în cazul României și Poloniei:

• Legislativul român ar trebui să abandoneze ideea înființării unei secții speciale pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, recomanda raportul GRECO privind modificările aduse legilor Justiției din România.
• “GRECO este de asemenea preocupată de obiectivele urmărite” prin amendamentele la codurile penale, întrucât “acestea ar putea avea un impact negativ asupra eforturilor anticorupție ale țării”.
• Textul raportului a făcut referire și la justificările folosite de politicienii români pentru a explica intervenția asupra codurilor: modificările discutate de Comisia parlamentară specială în legătură cu Directiva UE privind prezumția de nevinovăție depășesc mult cadrul și scopul Directivei.
• Aceste amendamente ridică preocupări serioase atât pe plan intern, cât și în rândul alte țări, pentru potențialul lor impact negativ asupra asistenței juridice reciproce.
• România ar trebui să se abțină de la adoptarea unor modificări care ar contraveni angajamentelor sale internaționale și ar submina capacitatea internă de a lupta împotriva corupției. 
• În cazul în care modificările la codurile penale vor fi adoptate, se vor revizui concluziile din rundele anterioare de evaluare.

Tweet Y!M