Grupul de lucru a decis : Legea “Big Brother” va fi repusă pe agenda oficială. La ce a folosit Franței existența acestei legislații

De Victor Bratu | 9.1.2015 .

Legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite vor fi repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, a decis vineri grupul de lucru compus din reprezentanți ai instituțiilor relevante din punct de vedere al siguranței naționale.

Directorul SRI George Maior a argumentat decizia susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

Realitatea acestor zile demonstrează că instituțiile statului trebuie să se concentreze pe alte metode de combatere a terorismului: în Franța, de exemplu, cartelele preplătite se pot cumpăra doar pe baza unui act de identitate. Măsura a fost irelevantă în dejucarea atentatului produs miercuri la sediul publicației Charlie Hebdo.

Agenda Grupului Interministerial Strategic

La şedinţa comună, de vineri, a Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii şi a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă s-a stabilit că se impune o abordare integrată şi o utilizare la maximum a mecanismelor de colaborare ale celor două structuri, pentru prevenirea şi combaterea evenimentelor de natură să afecteze grav mediul de securitate.

În acest sens, s-a convenit asupra necesităţii repunerii pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile a pachetului de acte normative indispensabile asigurării climatului de siguranţă publică şi securitate naţională, în raport de noile evoluţii ale situaţiei de securitate, dar şi de normele Uniunii Europene şi naţionale în domeniu, arată Ministerul Afacerilor Interne, într-un comunicat de presă.

“Aceste reglementări vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video”, a precizat MAI.

Argumentele lui George Maior și Gabriel Oprea

Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

Referindu-se la situaţia generată de ultimele evenimente din Franţa, directorul SRI a arătat că noile ameninţările teroriste sunt de natură să pune în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, dar şi credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii.

La rândul său, vicepremierul pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, a subliniat că asigurarea unui climat de securitate publică presupune existenţa unor mecanisme operaţionale eficiente ale structurilor de stat, în paralel cu un nivel înalt de responsabilitate în ceea ce priveşte asigurarea garanţiilor procesuale ale persoanelor investigate.

“Toate instituţiile prezente aici, membre ale celor două structuri – GIS şi CNSSU – au atribuţii specifice, dar împreună, beneficiind de un cadru normativ şi operaţional bine structurat – pot genera o reacţie fermă, rapidă, de natură a asigura siguranţa publică, prevenirea şi contracararea tuturor fenomenelor generatoare de pericol la adresa cetăţenilor”, a susţinut viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne Gabriel Oprea, în cadrul şedinţei comune de lucru.

Contra-argumentele societății civile

Mai multe ONG-uri au susţinut, în contextul convocării şedinţei interministeriale, că autorităţile române folosesc atentatul din Franţa pentru a restrânge drepturile fundamentale.

“Reamintim că acest presupus «vid legislativ» este de fapt cunoscut de instituţiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru inter-instituţional să analizeze în regim de urgenţă pentru astăzi, 8 ianuarie 2014, respingerea de către Curtea Constituţională a legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie şi internet reprezintă o măsură aberantă, care perpetuează greşelile trecutului şi îngrădeşte drepturile fundamentale, în locul unei analize profesioniste, aprofundate, care să includă toţi actorii din societate interesaţi de subiect. Remarcăm, încă o dată, că atât sectorul privat, cât şi cel al societăţii civile sunt ignorate de autorităţile statului atunci când iau decizii pe aceste subiecte“, se mai arată în comunicatul semnat, printre alții, de APADOR-CH, ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie și Centrul pentru Jurnalism Independent.

Consilierul prezidențial pe probleme de securitate, invitat special al reuniunii

La şedinţa comună au participat: George Scutaru, consilier prezidenţial pe probleme de securitate – în calitate de invitat, George Maior – directorul Serviciului Român de Informaţii, Robert Cazanciuc – ministrul justiţiei, Tiberiu Niţu – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Silviu Predoiu – directorul Serviciului de Informaţii Externe, Marcel Opriş – directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Lucian Pahonţu – directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, Bogdan Aurescu – ministrul Afacerilor Externe, Sorin Grindeanu – ministrul pentru Societatea Informaţională, Ioan Rus – ministrul Transporturilor, Mihai Tudose – ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Sorin Câmpeanu – ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Darius Vâlcov – ministrul Finanţelor Publice, Daniel Constantin – ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Graţiela Gavrilescu – ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Eugen Orlando Teodorovici – ministrul Fondurilor Europene, Neculaie Plăiaşu – preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Andrei Attila Chendi – directorul Departamentului pentru Luptă Antifraudă.

Contextul

Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

Douăsprezece persoane au murit, iar alte 11 au fost rănite, miercuri, într-un atac comis de indivizi înarmaţi cu arme automate şi lansatoare de rachete, la sediul parizian al revistei satirice Charlie Hebdo. Printre victime se numără directorul publicaţiei, Stéphane Charbonnier (Charb), şi alţi trei cunoscuţi caricaturişti – Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) şi Georges Wolinski (Wolinski).

Doi fraţi de naţionalitate franceză născuţi la Paris, Said Kouachi, în vârstă de 34 de ani, şi Chérif Kouachi, în vârstă de 32 de ani, un jihadist cunoscut serviciilor antiteroriste, au fost identificaţi drept presupuşii autori ai atacului şi sunt căutaţi de poliţie.

Citiţi şi:

Autoritățile pregătesc o nouă lege “Big Brother”: a fost convocat ”de urgență” grupul de lucru

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »