Guvernul de la Belgrad amână decizia privind introducerea limbii române în școlile din Valea Timocului. UE caută un compromis pentru negocierile de aderare cu Serbia

De Luminita Bogdan | 16.6.2013 .

Ministerul Educației de la Belgrad definitivează săptămâna viitoare programa școlară pentru viitorul an de învățământ, în care nu și-au găsit deocamdată loc și orele de limba română pentru elevii din Valea Timocului, dar, în schimb, reprezentanții Guvernului sârb pregătesc manualele de “limba vlahă”, care devine are toate șansele să devină obiect de studiu începând din toamnă.

Asociațiile românilor din Valea Timocului au solicitat în mai multe rânduri Ministerului Educației de la Belgrad ca limba română cu elemente de cultură și istoria românilor să fie introdusă în programa școlară din 1 septembrie, pentru două sau trei ore de curs într-o săptămână, dar răspunsul de la reprezentanții Guvernului sârb se lasă așteptat.

Natașa Toșici, președintele Mișcării Democrate a Românilor din Serbia, spune, într-un interviu pentru Cronicaeuropeană.ro, că românii din Valea Timocului așteaptă din luna mai o anchetă a Ministerului Educației, pentru a fi stabilit numărul elevilor care doresc să învețe limba română. De această anchetă depinde definitivarea programei școlare, repartizarea școlilor, a sălilor de curs, dar și a profesorilor care urmează să vină din Voivodina pentru a susține orele de limba română, explică Natașa Toșici.

O primă anchetă a fost făcută în orașele Bor și Zaicear, unde 1.700 de copii au cerut să învețe limba română în școlile din Serbia începând din 1 septembrie. Reprezentanții Ministerului Educației sunt așteptați să facă o anchetă similară la Branicevo și Morava, unde numărul oficial al etnicilor români este mult mai mare. Asociațiile locale estimează la 5.000 numărul copiilor care ar urma să învețe din septembrie limba română în Valea Timocului în cazul în care Ministerul Educației de la Belgrad va finaliza procesul până la stabilirea programei școlare.

“Dacă ancheta nu este făcută până la 22 iunie, limba română nu poate fi introdusă în școli începând din luna septembrie”, atrage atenția președintele MDRS. Natașa Toșici spune că deciziile autorităților de la Belgrad pentru toate aceste măsuri administrative întârzie, iar după 22 iunie este puțin probabil să se mai schimbe situația, în contextul în care se apropie vacanța școlară, iar programele pentru anul de învățământ care începe la 1 septembrie vor fi deja definitivate.

Președintele MDRS afirmă că, în schimb, Ministerul Educației și-a făcut timp pentru a desfășura ancheta necesară privind “limba vlahă”, pentru care se pregătesc și manualele, astfel încât aceasta să devină obiect de studiu pentru elevi începând din luna septembrie, în conformitate cu programa școlară. “Eu cred că din septembrie începe să se învețe limba vlahă, ceva ce nu există, numai să nu se învețe limba română”, spune Natașa Toșici în interviul pentru Cronicaeuropeană.ro

Promisiuni repetate de la Belgrad

Decizia privind introducere limbii române în școli este așteptată după ce peste 200 de copii din Valea Timocului au participat în perioada aprilie-iunie la primele cursuri oficiale de limba română organizate după aproape 200 de ani în mai multe sate și orașe din regiune într-un proiect-pilot inițiat de Mișcarea Democrată a Românilor (MDRS) și Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române (CNMNR) din Serbia.

Premierul sârb Ivița Dacici s-a aflat la 31 martie într-o vizită la București, iar problematica minorității românești din Serbia s-a aflat pe agenda discuțiilor cu președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta.

Președintele Traian Băsescu a afirmat că România doreşte aplicarea în mod egal a standardelor în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale pentru toţi etnicii români care trăiesc în Republica Serbia şi care se identifică în mod liber drept etnici români, respectiv dreptul la educaţie, informare şi religie în limba maternă.

În acest context, şeful statului a exprimat disponibilitatea României de a pune la dispoziţia autorităţilor sârbe cadre didactice care pot preda în limba română în şcolile din regiune, precum şi un fond de carte în limba română.

Premierul Ivița Dacici, care este și liderul Partidului Socialist din Serbia, a declarat ulterior că “vlahii care se declară români se vor bucura de aceleaşi drepturi ca românii din Serbia, dar nimeni nu îi poate forţa pe vlahi să se declare români dacă ei doresc să se declare vlahi”.

La rândul său, președintele Tomislav Nikolici afirma, în luna februarie, că Serbia aplică “cele mai înalte standarde europene şi mondiale” în problema minorităţilor. Totodată, Nikolic a spus că “Serbia este conştientă de caracterul specific a minorităţii vlahe” şi a asigurat că Belgradul se implică activ în respectarea drepturilor românilor din Valea Timocului. Președintele Nikolici a declarat atunci că “Serbia îi va ajuta pe vlahi în procesul de standardizare a limbii”.

Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), Knut Vollebaek s-a aflat săptămâna trecută într-o vizită la Belgrad, unde şi-a exprimat satisfacţia faţă de eforturile semnificative întreprinse de Serbia pentru a îmbunătăţi situaţia minorităţii româneşti.

Knut Vollebaek a discutat despre situația minorității românești din estul Serbiei și schimbările din legislația privind consiliile minorităților naționale într-o întrevedere cu Gordana Stamenici, secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi Administraţiei Publice.

Potrivit agenției Tanjug, Vollebaek a lăudat emisiunile de radio şi televiziune în limba română din estul Serbiei şi introducerea în şcoli de cursuri de limba română cu elemente de cultură naţională, se arată într-un comunicat al Ministerului sârb.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 250.000 de etnici români trăiesc în Serbia. Minoritatea română din Serbia este însă separată artificial între români, majoritatea în Voivodina și “vlahii” din nord-estul Serbiei/Valea Timocului, care nu beneficiază de drepturile acordate persoanelor aparținând minorităților naționale în domeniile educației, mass-media, religiei sau administrației publice. Românii din Serbia nu au reprezentare politică la nivel parlamentar.

Bruxellesul ar putea începe negocierile de aderare cu Serbia anul viitor

Liderii din Uniunea Europeană vor decide la summitul din 27-28 iunie de la Bruxelles stabilirea unei date pentru ca Serbia să înceapă negocierile de aderare la UE. Diplomați de la Bruxelles au declarat pentru publicația Balkan Insight că este puțin probabil ca la summitul de la sfârșitul lunii să se stabilească o dată concretă, varianta de compromis fiind ca Belgradul să primească undă verde pentru începerea negocierilor la începutul anului 2014. “În acest fel, Serbia va avea suficient timp pentru implementarea deplină a acordurilor decise la Bruxelles cu Priștina înainte de începerea oficială a negocierilor de aderare la UE, la începutul anului viitor”, a afirmat un diplomat, citat de Balkan Insight.

La 22 mai, Belgradul și Priștina au semnat, la Bruxelles, după 11 întâlniri sub medierea șefei diplomației europene, Catherine Ashton, un plan de aplicare a acordului de normalizare a relaţiilor încheiat la 19 aprilie.

Catherine Ashton ar urma să prezinte marți un raport Comisiei Europene, împreună cu comisarul european pentru extindere, Stefan Fule privind relațiile dintre Belgrad și Priștina.

Acordul, aprobat de parlamentele de la Belgrad şi Priştina,  se referă la gradul de autonomie acordat celor 40.000 de sârbi care trăiesc în partea de nord a Kosovo. Aplicarea acestuia este condiţia principală impusă Serbiei de către UE pentru a i se comunica o dată pentru începerea negocierilor de aderare la blocul comunitar.

Cele 15 puncte ale acordului dintre Belgrad şi Priştina nu au fost prezentate în mod oficial, însă potrivit unei versiuni publicate în presă, sârbii vor numi un şef al poliţiei regionale şi vor avea gestiunea tribunalelor, acolo unde sunt majoritari, totul funcţionând în cadrul instituţiilor legale din Kosovo.

Totodată, experţi kosovari şi sârbi continuă să se reunească la Bruxelles sub auspiciile UE pentru a discuta detaliile aplicării acestui plan. Acordul are însă probleme din cauza opoziţiei unei părţi a sârbilor care trăiesc în partea de nord a Kosovo, o regiune care nu se află practic sub controlul autorităţilor din Pristina.

Priștina şi-a proclamat unilateral independenţa faţă de Serbia în 2008, dar Belgradul nu recunoaște Kosovo.

Serbia a obținut statutul de țară-candidată la UE în martie 2012, iar în aprilie anul acesta Comisia Europeană a recomandat Consiliului începerea negocierilor de aderare.

O decizie finală la summitul de la Bruxelles va depinde de votul Parlamentului german, care se pronunță la 27 iunie pe tema aderării Serbiei la UE. Oficialii din Germania au insistat însă în mai multe rânduri pe necesitatea implementării acordului cu Priștina, înainte ca UE să ofere Serbiei data pentru începerea negocierilor de la aderare la blocul comunitar.

2 comentarii

  1. Belgradul amână decizia privind introducerea limbii române în școlile din Timoc | TOCpress
    17.6.2013, 10:57

    […] materialului poate fi citită AICI Filed in: Alte regiuni Tags: featured, guvernul de la belgrad, limba vlaha, romanii din […]

  2. mio
    20.6.2013, 20:36

    Incet,
    pentru crezut sarbului trebui inainte vazut!
    atit rau facut la un popor autochton cine afost si este bland din pacate sarbi a profitat se dispara drepture ,noastre si impoze a luor!

    se traesce poporul nostru

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »